Scurt ghid de mers pe munte și măsuri de siguranță pentru drumeții montane
Toți am fost cândva începători, unii am prins dragostea de munte de la prieteni, alții din fotografii pe diferite grupuri de profil sau pur și simplu ne-am dorit să ne regăsim liniștea, departe de aglomerațiile urbane. Fenomenul de hiking a prins avânt în ultimii ani, motiv pentru care ne simțim datori să venim cu câteva recomandări pregătitoare și sfaturi pentru situații mai puțin plăcute ce pot avea loc pe munte.
1) Ce trebuie să faci înainte de a pleca pe munte
Informează-te despre traseu și alege chibzuit cu cine mergi.
Dacă alegi o tură organizată citește cu atenție despre detaliile tehnice (lungime, durată, grad de dificultate, echipament necesar, porțiuni tehnice, surse de apă etc) și măsoară-ți realist forțele și experiența montană. Un ghid montan profesionist va filtra persoanele pe care le duce în drumeție pe baza unor întrebări premergătoare excursiei, astfel că, dacă dai răspunsuri exagerate, tot tu vei fi persoana care nu se va simți confortabil pe traseu.
Dacă mergi cu un grup de prieteni, chiar dacă unul dintre voi își asumă postura de lider sau este mai experimentat, este la fel de important să cunoști detaliile tehnice și să iei decizii în cunoștință de cauză, evaluându-te realist. Este indicat de asemenea ca liderul să sune la Salvamont sau la cabana unde se face cazarea (dacă se alege una) pentru a anunța ce traseu se urmează, ziua drumeției și detalii despre participanții la excursie. De asemenea este foarte important să se cunoască zonele cu acoperire GSM. De exemplu, pentru creasta Făgărașului există câteva zone cu semnal, dar în cea mai mare parte a teritoriului din sudul crestei, semnalul GSM lipsește.
Consultă starea vremii la momentul turei!
Într-o tură organizată, ghidul autorizat va știi cum să pregătească tura în funcție de vreme și va informa participanții despre eventualele modificări. Între prieteni, trebuie ținut cont de faptul că cu cât mergi mai sus ca altitudine cu atât crește instabilitatea vremii. Fii pregătit ca echipament pentru ce poate fi mai rău (ploaie, vânt, grindină), așadar nu pleca niciodată pe munte fără geacă şi pantaloni impermeabili!
Verifică-ţi echipamentul și pregătirea fizică înainte de tură!
Planificarea drumeției trebuie să o faci în funcție de condiția ta fizică și echipamentul de munte pe care îl ai. Dacă mergi în drumeții scurte, poți apela și la bocanci trekking (adidași de munte), însă neapărat trebuie să-i testezi înainte de a pleca în tură. Te poți trezi că te bat pe traseu. Bocancii impermeabili sunt prietenii tăi cei mai buni, iar o pereche de șosete tehnice din magazinele de profil fac minuni. Nu uita să le schimbi când le simți ude și să lași din când în când piciorul să respire. Alegerea rucsacului se face în funcție de înălțime și este foarte important ca acesta să aibă și o husă impermeabilă. Kitul de prim-ajutor este obligatoriu!
Planifică drumeția în mod responsabil.
Chiar dacă faci parte dintr-un grup de prieteni, fiecare din membrii grupului ar trebui să fie cât mai responsabil cum se prezintă în tură. Nu-ţi lua cu tine un rucsac de o greutate pe care nu o poţi gestiona de unul singur, nu presupune că partenerii de tură au mâncare şi pentru tine, nu spera să se găsească şi pentru tine o geacă în plus ș.a. Unele responsabilități pot fi împărţite între membrii grupului, dar acestea se stabilesc dinainte cu simţ de răspundere.
Urmează un curs de prim-ajutor și citește cât mai mult despre situațiile de urgență pe munte
Ideal ar fi ca toată lumea să cunoască măsurile de prim ajutor în caz de situații de urgență și să le stăpânească cu calm la nevoie, însă acest aspect încă nu este tratat cu atenția cuvenită și pe munte. Pe platforma națională pentru situații de urgență (www.fiipregatit.ro) sunt prezente câteva ghiduri pentru diferite situații, cum ar fi și acordarea primului ajutor, însă din păcate, nu și un ghid montan pentru situații de urgență.
2) Cum procedezi pe munte în cazul situațiilor de urgență
Ce echipament poate fi folosit în cazul urgențelor
Pe munte nu ai control absolut asupra tuturor variabilelor, dar e foarte util să ai cu tine pe lângă trusa de prim ajutor (obligatorie), un fluier pentru semnale acustice și orice poți folosi pentru semnale luminoase (lanternă, oglindă sau orice alt obiect care reflectă lumina: folie de supraviețuire, o banală cutie de conservă, busolă cu suprafață reflectivă, vestă reflectorizantă etc).
Acordă primul ajutor în caz de nevoie
Acordă primul ajutor (dacă ai făcut un curs specializat și cunoști măsurile de prim ajutor) și ține persoana departe de pericole și la adăpost (menține-i temperatura corpului). Dacă nu reușești sau nu știi să oferi ajutor, caută un loc cu semnal de unde poți forma numărul unic de urgență 112. Dacă nu reușești să contactezi numărul unic de urgență 112, îndreaptă-te spre o zonă cu acoperire telefonică, dar păstrează rănitul / răniții sub observație și la adăpost.
Cum cerem ajutor pe munte
Ideal ar fi să nu ne aflăm niciodată în situaţii de urgenţă, dar acestea se pot întămpla oricui, mai ales în condiţii de oboseală şi vreme potrivnică. De aceea, este obligatoriu să ştim cum să cerem ajutor. Mai întâi notează toate detaliile esențiale premergătoare apelului:
- locație, cu puncte de reper clare (marcaj, loc pornire, numele locației unde te afli)
- dacă ești posesor al unui GPS, asigură-te că operatorul a notat corect coordonatele
- numărul de persoane accidentate și starea acestora
- natura urgenței: leziune, rană deschisă, momentul accidentării etc.
- echipament de urgență și orice fel de tratament oferit
- date personale: nume, vârstă, câți participanți sunt în drumeție
- câteva numere de telefon de contact, în caz că unul din acestea nu mai funcționează sau se descarcă telefonul
- particularități (dacă sunt): geacă verde, husă de rucsac reflectorizantă etc.
După ce ai stabilit contactul, întâmpină salvatorii cu semnale acustice și luminoase. Un curs de prim ajutor te va instrui exact ce e necesar:
- semnalul internațional de urgență în munți este constituit din 6 semnale acustice sau luminoase pe minut (la 10 secunde), după care urmează un minut pauză
- răspunsul este constituit din 3 semnale acustice sau luminoase pe minut (la 20 secunde), după care urmează un minut pauză
- pentru a da semnalul folosiți-vă de fluier, lanternă sau alte semnale luminoase
- dați semnale vizuale: fluturați accesorii colorate strident în locuri cât mai vizibile
- dacă vă prinde noaptea și așteptați salvatori, aprindeți torțe, frontale puternice etc.
- acordă răbdare și încredere echipelor salvatoare și comunică cu calm și respect.
3) Cum procedăm dacă întâlnim animale sălbatice
În teorie nu are de ce să-ţi fie frică de animalele sălbatice. Și ele sunt speriate de întâlnirea cu tine. Este suficient să mergi cu grijă pe poteci și să-ți anunți prezența prin glas. Este indicat să vorbeşti puţin mai tare sau să cânţi un cântecel. Atenție însă, zgomotele stridente pot fi percepute ca o formă de agresiune şi creşte probabilitatea ca acestea să riposteze. Nu lua niciodată animalele sălbatice prin surprindere!
În cazul puțin probabil în care ajungi în sfera lor vizuală, îndepărtează-te cu pași înceţi, fără mişcări ample şi bruşte, cu faţa la animal, dar evită contactul vizual. Alege o postură semighemuită, pentru ca animalul să te perceapă ca fiind mai mic, în înălţime, faţă de el. Dacă sunteţi înalt şi staţi drept, vă poate lua drept un pretendent teritorial. Puteţi să îi distrageţi atenţia aşezând uşurel un pacheţel de mâncare (atenție, nu-l aruncați spre el!), și apoi să vă retrageți.
Reamintim că acest articol NU este un ghid pentru situații de urgență pe munte ci un scurt îndrumar care conține câteva recomandări și abordări practice pe care le-am considerat utile. În consecință, așteptăm completări avizate și păreri constructive. Toate cele bune!