Suru de primăvară - brândușele de la Cabana Suru
Adăugat acum 2 ani 6 luni de muntii nostri.
Cabana Suru este una din cele mai primitoare adăposturi din Carpații românești
Cadru geografic:
Privind dinspre Sibiu spre Munții Făgăraș, orizontul este dominat de grupul de vârfuri Suru (Suru - Capu Surului). Aceste vârfuri masive dau un aspect alpin peisajului, iar primăvara, când totul este verde la poale, zăpada din vâlcele dă identitatea ”sură” a acestui sector.
Vârful Suru văzut dinspre Păltiniș - Daniel Morar
Spre SV de grupul Suru, stau discrete alte două vârfuri mai mici: Vf. Găvanu și Vf. Moașa (2034 m), cel din urmă fiind primul vârf din vestul crestei principale care depășește 2000 m.
Suru se prezintă sub forma unei creste aproape orizontală, puțin peste 700 m lungime, orientată NE-SV, având la vest cota 2283 m (Vf. Suru) și la est cota 2274m (Vf. Capu Surului).
Citește și Făgăraș de primăvară - La brândușe pe Valea Sâmbetei
Accesibilitate:
Pe trasee turistice, Vf. Suru este accesibil doar dinspre nord, pornind din Depresiunea Făgărașului, sau dinspre Valea Oltului, pe marcaj Bandă Roșie.
Masivul Suru văzut de pa malul Oltului - Daniel Morar
Accesul la punctele de start Sebeșul de Sus și Avrig se poate face astfel:
-auto, din DN1, prin Avrig - Racovița - Sebeșul de Sus sau din DN7 prin Tălmaciu - Baraj Racovița - Sebeșul de Sus.
-cu trenul, pe calea ferată se poate accede din halta CF Sebeș - Olt
Trasee turistice spre Cabana Suru - Vf. Suru
-Triunghi Roșu: Halta Sebeş Olt - Cabana Suru - Curmătura Surului; La capătul localității Sebeșul de Sus există un pod peste V. Moașa Sebeșului, unde intrăm pe potecă
-Punct Roșu: Sebeşu de Sus - Valea Moaşei - Cabana Suru; La capătul localității Sebeșul de Sus există un pod peste V. Moașa Sebeșului, aici debutează traseul pe drumul forestier, iar primii 5 km se pot parcurge cu mașina.
-Triunghi Albastru: Valea Avrigului - Cabana Suru - creasta principală (în apropiere de Vf. Moașa); Din Avrig urmăm drumul de pe malul Râului Mare al Avrigului, marcat Cruce Roșie (poteca spre Cabana Bârcaciu) = drumul spre Poiana Neamțului - și ajungem la Podul Jibrii, de unde continuăm pe un drum forestier 8 km până la Poiana Florilor, apoi urcăm în pădure.
Atenție! În acest sector de creastă al Munților Făgărașului, în afară de Cabana Suru nu există alte facilități de cazare și nici vreun refugiu.
Istoria actualei Cabane Suru
Cabana Suru a fost construită în anul 1940 de Turing Clubul României și este situată la cota 1450 m. În anii ’60-’90 Cabana Suru a fost bază de plecare pentru turiștii care parcurgeau creasta Făgărașului de la vest la est. De aici porneau pe timp de iarnă zeci de echipe de alpiniști în cadrul Campionatului Național de Alpinism. Din nefericire, în martie 1980 își pierde viața alpinistul Gigi Pascu în urma unei avalanșe, la căutări își pierde viața și salvamontistul Robert Ungureanu. (sursa).
Așa apare Monumentul Salvamontiștilor, situat pe piciorul Moașei, sub creastă.
Monumentul Alpiniștilor de pe Fața Moașei - Daniel Morar
În decembrie 1996, un incendiu devastator a ars din temelii cabana, iar din 2000 este amenajat de către voluntari un refugiu pe amplasamentul vechiului grajd.
Poiana Suru cu ruina fostei cabane Suru - Daniel Morar
Cabana Suru, renovată - Daniel Morar
Cabana Suru reintră în circuitul turistic abia în iulie 2012, inițial cu regim de refugiu, apoi (după numeroase investiții) își recapătă funcția de cabana.
Transformarea cabanei se face începând cu 2016 când este renovată și extinsă. Se adaugă un corp nou de clădire care include atât locuri de cazare cât și un grup sanitar cu duș, toalete și chiuvete cu apă curentă, captată de la mare distanță.
În prezent, Cabana Suru este una din cele mai primitoare cabane din Carpații românești. Modul de administrare și servirea mesei este planificat în detaliu, iar mâncarea este servită în boluri tradiționale din care te servești tu, pe săturate, având veselă la dispoziție în sala de mese. Condiţiile de dormit sunt foarte bune (saltele noi şi pături cu aşternuturi curate).
Cabana Suru este o cabană bine întreținută și dispune de un panou solar de dimensiuni medii, și un generator (atunci când panoul nu mai face față). Curentul produs acoperă doar necesitățile cabanei iar turiștii sunt îndrumați să folosească pentru telefoane baterii externe.
Panoul solar ce deservețte Cabana Suru - Daniel Morar
Proprietarii au construit de asemenea un funicular dinspre Valea Moașei Avrigului, foarte util pentru urcarea alimentelor și materialelor.
Un alt detaliu semnificativ este punerea la dispoziția turiștilor a unor perechi de șlapi, astfel încât cabana să rămână curată chiar și în sezonul umed.
Atmosfera este completată adesea de seri de chitară și de locuitorii blănoși ai cabanei, îngrijiți cu atenție atât de cabanieri cât și de turiști. De la cabană se văd împrejurimile: Valea Oltului și Sibiul la o distanță de peste 40 km.
Depresiunea Sibiului și vestul Depresiunii Făgărașului - Daniel Morar
Sebeșul de Sus. - Daniel Morar
Drumeție de primăvară la Cabana Suru și Vf. Suru
Traseu: Triunghi Roșu 3-4 h până la Cabana Suru, 2 h până în Curmătura Surului, apoi Punct Roșu până pe Vf. Suru (30-45’ min). Pe timp de iarnă (când condițiile permit) se recomandă poteca Triunghi Albastru ce evită căldarea Găvanu, de sub Suru, ieșind în creastă în apropiere de Vf. Moașa.
Diferenţă de nivel: 1860 m, Grad de dificultate: mediu-avansat
De la capătul localității Sebeșul de Sus, lângă podul peste V. Moașa Sebeșului, găsim indicatoarele turistice și un panou cu harta traseelor spre Cabana Suru.
Panoul informativ marca Schubert & Franzke - Anii Drumeției
Intrăm în pădure în urcuș ușor pe Dealul Plăiețu (“Pe Plai”), cu mici poieni și rariști cu vederi spre Muchia Tătaru – Suru.
Urcarea pe un valcel de tras lemne - Anii Drumeției
Vedere spre Suru-Capu Surului - Daniel Morar
Câștigăm altitudine și ajungem în Curmătura Cărarea Florii (1130 m), unde întâlnim Triunghi Albastru dinspre Valea Avrigului. Continuăm (aprox. 1 h), într-un urcuș pronunțat pe Muchia Moașei, trecem de o zonă ușor accidentată și după Piatra Fericirii, ajungem la Cabana Suru.
Sectorul mai accidentat - Daniel Morar
Piatra Fericirii - Ioli Bocioroaga
Cabana a fost modernizată recent, dispune de 30 de locuri în 4 camere, are o gazdă generoasă și discretă, iar curățenia și omenia sunt la mare preț.
Cabana Suru ne intampina cu ghiocei - Ioli Bocioroaga
De-aici urcăm din nou spre pădure, traversăm un vâlcel scurt, apoi o poiană și continuăm în serpentine până la ieşirea în golul alpin, la Monumentul Salvamontiștilor - simbol al operațiunilor de salvare din martie 1980, când o avalanșă a curmat viața salvatorului.
Branduse in jurul Cabanei Suru - Ioli Bocioroaga
Branduse deasupra Cabanei Suru - Ioli Bocioroaga Pe urcare spre Monumentul salvamontistilor - Ioli Bocioroaga
Suntem răsplătiți cu perspectiva asupra Cabanei Suru și a văilor înconjurătoare.
Vedere spre Valea Avrigului - Ioli Bocioroaga
Varful Suru, branduse si viorele - Ioli Bocioroaga
Din Fruntea Moaşei, la vest de monument, continuăm matematic pe muchie, iar în apropiere de Vf. Moașa, ne îndreptăm spre poteca de creastă, apoi atacăm serpentinele Vârfului Suru.
Traseul dintre Cabana Suru și Vf. Moașa. - Daniel Morar
Urcam pe traseul de iarnă - Ioli Bocioroaga Pe varful Gavanele, varful Suru este acoperit de ceață - Ioli Bocioroaga Masivul Budislavu in prim plan, Masivele Ciortea I si Ciortea II in plan secund - Ioli Bocioroaga
De la Șaua Surului putem face o drumeție peste Vârful Budislavu până la Lacul Avrig - un lac glaciar superb.
Vf. Budislavu, văzut prin Curmătura Surului - Daniel Morar
Varful Suru - Adrian Bobby Hampu Vedere spre vârfurile Scara- Șerbota-Negoiu - Adrian Bobby Hampu
Traseu Cabana Suru - Cascadele Sebeșului - Sebeșu de Jos
De la Cabana Suru, avem alternativa de a coborî pe poteca marcată cu Punct Roșu, la început prin poiana cu stână iar mai apoi prin pădurea de conifere și foioase. Zărim în depărtare, cascada de pe Izv. cu Pietrele Albe.
Odată ajunși în vale vom întâlni cascadele Moașei (Cascadele Sebeșului), sălbatice și fermecătoare, dintre care două cu o înălțime de 16-20 m.
La obârșia Văii Moașei, cele doua cascade ale pârâurilor Izvorul Cumpenei și Izvorul cu Pietre Albe se unesc și formează Moașa Sebeșului.
Cascadele Sebesului - Marius Munteanu
Cascadele Valea Moașei - Marius Munteanu
Vom traversa Valea Moașei de câteva ori, fără amenajări, așadar trebuie să fim atenția mai ales în sezonul umed. Poteca însoţește râul până în drumul forestier de pe Valea Moașei.
Cascade Valea Moașei - Marius Munteanu
Sperăm că ți-am dat inspirație pentru ture cu dor de ducă în zona Cabanei Suru, cu harta de drumeție a Munţilor Făgăraș ediţia a 3-a
Redactare și format: Manu Muntomanu
Photo Credit: © Daniel Morar, Ioli Bocioroaga, Marius Munteanu & more
Citește și Masivul Saca - paradisul narciselor din Munții Rodnei
Poiana Suru primăvara - Daniel Morar