Drumetie pe Ceahlău - muntele sacru al Moldovei

Denumirea masivului

Cel mai impresionant masiv din Munții Moldovei poartă acest nume de o jumătate de mileniu. În timp, Ceahlăul a fost asimiliat de tradiția populară drept muntele sacru al dacilor (Kogaionon), dar a mai purtat şi alte denumiri precum Ţiclău sau Pion (Dimitrie Cantemir, în „Descriptio Moldavie”).

Panoramă cu versantul nordic al Ceahlăului.

De ce ar trebui să vizitezi Ceahlăul

• pentru că este vârful dominant și cel mai spectaculos al Moldovei;
• pentru a vedea cea mai lungă scară care duce spre un vârf important din Carpați;
• pentru a vedea de pe vârfurile sale cel mai mare lac de baraj de pe râurile interioare;
• pentru a-i afla nenumăratele legende legate de formațiunile sale stâncoase.

Vedere spre Vf. Toaca din Stațiunea Durău.

Cea mai lungă scară spre un vârf montan din Carpați.

Masivul Ceahlău este muntele reprezentativ al Moldovei, el este primul munte înalt din Carpații noștri pe care îl salută Soarele dimineața și cel mai prezent în scrierile literare. Asupra lui s-au aplecat pe rând mari cărturari sau poeți: Dimitrie Cantemir, Gheorghe Asachi, Vasile Alecsandri, Alecu Russo, Calistrat Hogaş, George Coşbuc, Octavian Goga, Mihail Sadoveanu, dar și creatorul anonim, popular. În vremurile transhumanței Ceahlăul era un far călăuzitor al ciobanilor țuțuieni care-și mânau turmele de oi dinspre Ardeal până în ținuturile joase din Bugeac. Nu cred să fie alt munte în România care să aibă atâtea legende și atâtea toponime pentru stâncile care-i înfrumusețează culmile.

Vf. Toaca și Panaghia.

Profilul său văzut dinspre Moldova îți amintește de o uriașă arcă, ceea ce și este pentru numeroasele specii de plante și animale care și-au găsit aici habitatul salvator. Văzut dinspre nord Vârful Toaca îți evocă o piramidă ciclopică, adesea ascunsă în lumea misterioasă a norilor. Văzut de departe pare o creație misterioasă a zeilor, dar când te apropii, descoperi că este mult mai mult decât atât. Este o comoară naturală, plină de viață și diversitate. Cultura și tradițiile locale sunt puternic legate de acest loc ca de un simbol aproape mistic al identității și al valorilor culturale ale zonei.  Singurul munte cu hram bisericesc.

Vârful piramidal Toaca.

Flora și Fauna în Masivul Ceahlău

Diversitatea florei și faunei de pe Muntele Ceahlău este impresionantă. De la păduri dese de brad și fag, la pajiști pline de flori rare și stânci impunătoare, totul este perfect echilibrat în acest colț de rai. Dintre specii se remercă: ursul, râsul, cerbul, pisica sălbatică, capra neagră, cocoșul de munte, dar și laricele, floarea de colț, papucul doamnei, sângele voinicului etc. Pentru a păstra această frumusețe unică, este esențial să protejăm acest ecosistem valoros. Datorită importanței științifice și pentru a proteja relieful și biodiversitatea locală în Masivul Ceahlău a fot înființat Parcul Național Ceahlău.

Panou de la intrarea pe poteca tematică spre Cabana Dochia.

Ursul coboară uneori până în Stațiunea Durău.

Clopoței.

Ziua de 6 august este ziua Hramului Muntelui Ceahlău, singurul munte din România care are o astfel de sărbătoare religioasă.

Vf. Toaca văzut de pe Vf. Lespezi.

Dimitrie Cantemir despre Ceahlău

 „Cel mai înalt dintre munţi este Ceahlăul, care, dacă ar fi intrat în basmele celor vechi, ar fi fost atât de vestit ca şi Olimpul, Pindul şi Pelias. Este aşezat în părţile Neamţului, nu departe de izvorul Tazlăului. Mijlocul îi este acoperit de zăpezi veşnice. Pe vârful lui nu se găseşte nici un pic de nea, fiindcă pare să fie deasupra norilor de zăpadă. Din vârful său, care se înalţă ca un turn, se prăvale un râu foarte limpede care se năpusteşte cu mare larmă peste stânci abrupte. (…) Înălţimea cea mai mare a muntelui se poate vedea mai cu seamă atunci când pe timp senin, la asfiinţitul soarelui, el poate fi zărit de la Cetatea Albă, cetate ce se află la 60 de ceasuri depărtare.“ (Dimitrie Cantemir „Descrierea Moldovei“).

Profilul inconfundabil al Masivului Ceahlău.

Un munte de deasupra norilor.

Scurtă prezentare geografică

Masivul Ceahlău este cea mai înaltă subunitate din grupa Munților Bistriței, din care mai fac parte masivele Brânaru, Grințieșu etc. Limitele sale sunt: valea Bistricioarei la nord, lacul Izvorul Muntelui la est, valea Bicazului la sud, iar la vest văile Bistra și Pintic. Față de aceste limite masivul Ceahlău are o elevație de peste 1250-1450 m. Geologic Masivul Ceahlău face parte din munții flișului cretacic, în care predomină conglomeratele, cu intercalații de gresii dar și cu klippe calcaroase. Structural se prezintă ca un sinclinal suspendat, asemănător munților Hășmaș sau Bucegi. Relieful poartă amprenta litologiei și a structurii.

Citește și Munții Bucegi – incursiune la originile drumeției

Masivul Ceahlău văzut dinspre Lacul Izvorul Muntelui.

Platoul înalt al Ceahlăului este reprezentat de sinclinalul suspendat format pe conglomerate, și care formează cele mai înalte vârfuri: Ocolașul Mare (1907 m) și Vf. Toaca (1904 m). Acesta este mărginit de abrupturi de 200-300 m, brăzdate de jgheaburi naturale  care detașează stânci ciclopice: Clăile lui Miron, Coloana Dorică etc.

Platoul somital și Vf. Ocolașul Mare.

Citește și Drumeție de o zi pe trei vârfuri din topul 2500+m

Uneori abrupturile se prezintă sub forma unor trepte structurale întrerupte de brâuri, numite aici „polițe”, de exemplu Rezervația Științifică Polița Cu Crini, crinii fiind în acest caz denumirea locală a unui conifer cu frunze căzătoare (Larix decidua). Din punct de vedere hidrografic Ceahlăul se aseamănă cu un „castel de ape” din care izvorăsc numeroase râuri repezi, colectate de Bistrița, Bistricioara și Bicaz. Pe Valea Rupturilor s-a format o renumita cascadă, Duruitoarea.

Pârâul Durău.

Stațiunea Durău - Vf. Toaca - Cabana Dochia

Traseul 4 Bandă Roșie este traseul de creastă între staţiunea turistică Durău și Cabana Dochia (1.760 m), una dintre primele căi de acces spre înălţimile muntelui Ceahlău. De pe el avem ocazia să admirăm "Cușma Dorobanţului”, "Pietrele lui Baciu", stânca "Panaghia", versantul estic al vârfului Toaca, lacul de acumulare Izvorul Muntelui, staţiunea Durău s.a. A fost amenajat ca traseu tematic în cadrul unui program Life Natura.

Caseta tehnică: marcaj: Bandă Roșie; punct de pornire: punctul de informare, îndrumare și taxare al Parcului Național Ceahlău – Durău; distanță: 8 km, urcare: 1220 m; durată: 3:30-4:30 h; cota minimă: 825 m; cota maximă: 1904 m;

Panou informativ de lângă Punctul de informare și taxare.

Descrierea traseului

Durău - Cabana Fântânele

Din centrul Staţiunii Durău, urcând către sediul Administraţiei Parcului Naţional Ceahlău, se deschide o frumoasă perspectivă asupra masivului, spre Piatra Lată, Panaghia, Toaca și Piatra Ciobanului. La aproape 100 m de la sediul Administraţiei, drumul asfaltat se termină în dreptul Hotelului Cascada și poteca pătrunde în pădure urmărind mai întâi piciorul dintre pârâul Nican, în dreapta și pârâul Fântânii, pe partea stângă. Apoi, pe stânga pârâului Fântânii, urcăm pe la marginea pădurii printr-o poiană largă până în DJ 155F Durau - Izvorul Muntelui.

Strada care urcă spre Punctul de informare și taxare.

Punctul de informare și taxare.

Indicator la intrarea pe traseul Bandă Roșie.

Intrarea pe traseul Bandă Roșie.

Traversând drumul judeţean, traseul urcă mai întâi în pantă domoală prin pădurea de amestec până la un loc de popas. În continuare, panta se accentuează și după 15-20 minute ajungem în Poiana Fântânele, la Cabana Fântânele. Din faţa cabanei se deschide o panorama către Staţiunea Durau și Munţii Bistriţei, în prim plan și spre stânga către partea vestică a masivului cu Vârful Toaca și Stânca Panaghiei.

Traversarea DJ 155F Durau - Izvorul Muntelui.

Urcarea spre Cabana Fântânele.

Cabana Fântânele.

Vedere spre Vf. Toaca de pe terasa Cabanei Fântânele.

Vedere spre Munții Bistriței de pe terasa Cabanei Fântânele.

Cabana Fântânele - Cabana Dochia

Mergând mai departe pe traseul nostru de la Cabana Fântânele, poteca urcă lin până în șaua “La Morminte”, unde este amenajat un loc de popas. În continuare, panta se accentuează treptat până când poteca ajunge într-un loc deschis de unde se observă panorama Munţilor Stânișoarei, mărginită de apele lacului Izvorul Muntelui. Zona este cunoscută sub numele de Curmătura Piatră Lată și este marcată de stânca izolată a Căciulii Dorobanţului.

Stâlp indicator la Cabana Fântânele.

Punctul „La Morminte”

Cușma Dorobanțului.

Cușma Dorobanțului, un bun loc de belvedere.

Vedere spre formațiunea Cununa Zimbrului.

Mai departe, traseul înaintează în pantă ușoară prin pădure și, în dreptul punctului numit Şaua Muntelui, intră în pâlcurile de jnepeniș. Poteca trece în continuare pe sub Panaghia și pe sub Vârful Toaca (1.904 m) până în dreptul cabanei meteorologilor. De aici se deschide în faţă o panoramă largă către Vârful Lespezi (1.805 m) și platoul și Vârful Ocolașului Mare (1.907 m). În dreapta, lateral de Vârful Toaca, se observă stâncile Scăldătoarea Vulturilor și Piatra Ciobanului. De la cabana meteorologilor, urmăm cărarea de pe platou și ajungem în circa 20 minute, peste Vârful Lespezi, la Cabana Dochia.

 Zona de jneapăn și Panaghia.

Panaghia.

Poteca pe sub Panaghia.

Vedere cu Panaghia de pe poteca care trece pe sub ea.

Capătul inferior al scării spre Vf. Toaca.

Scara spre spre Vf. Toaca așa cum este în prezent.

Scara spre spre Vf. Toaca așa cum era în anul 1997

Numeroși turiști urcă treptele abruptei scări a celui mai iubit masiv din Orientalii Moldovei.

Citește și Munții Rodnei - drumeție prin lumea de piatră și flori

Vf. Toaca și instalațiile stației meteo automate.

Panaghia văzută de pe Vf. Toaca.

Lacul Izvorul Muntelui văzut de pe Vf. Toaca.

Lacul Izvorul Muntelui și Viaductul Poiana Teiului sau Poiana Largului.

Schitul ortodox de pe Ceahlău și Hășmașul Mare.

Vedere de pe Vf. Toaca.

Vedere de pe Vf. Toaca.

Spectaculoasa scară spre Vf. Toaca.

Vf. Toaca și stația meteo de sub el.

 Vedere de pe Vf. Lespezi.

Scăldătoarea Vulturilor.

Cabana Dochia și Piatra Lată din Ghedeon.

Cabana Dochia.

Poteca spre Jgheabul cu Hotar.

Marcajul Cruce Roșie spre Durău pe la Cascada Duruitoarea. 

Pe tot parcursul se poate admira spre stânga Lacul Izvorul Muntelui precum și localităţile presărate pe versanţii Munţilor Stânișoarei până la îngemănarea lor cu oglinda lacului. Tot traseul începând din Durău și până la Cabana Dochia a fost amenajat și ca traseu tematic în cadrul unui program Life Natura

Panou al traseului tematic.

Ce mai poți face în Stațiunea Durău

Poți vizita Durău Park  cu instalațile sale  de agrement și distracție: sanie, tubbing, trambulină saltea, tobogane, carusel; poți să te plimbi pe străzile cochetei stațiuni sau să urci spre punctul de belvedere de sub Bâtca Durău, cu frumoase perspective spre Vf. Toaca.

Durău Park

Activitați pe care le poți practica la Durău Park

Pârtia Soarelui.

Străzi din Durău.

Belvederea de sub Bâtca Durău.

Ce mai poți vedea în împrejurimile Masivului Ceahlău

• Poți face o excursie auto sau cu bicicleta în jurul Lacului Izvorul Muntelui și poți vizita barajul acestui lac;
• Poți vizita Cheile Bicazului unde cu siguranță te va uimi Piatra Altarului;
• Poți să te plimbi în jurul unui frumos lac de baraj natural, Lacul Roșu.

Viaductul de la Poiana Teiului.

Barajul lacului Izvorul Muntelui (Barajul Bicaz).

Cheile Bicazului.

Vedere spre Piatra Altarului din Cheile Bicazului.

Lacul Roșu.

Lacul Roșu.

Sperând că ți-a plăcut acest articol și ți-a dat inspirație pentru ture în natură, te îndemnăm să descoperi singur împrejurimile Vârfului Toaca cu Harta de drumeţie a Masivului CEAHLĂU

Redactare, format și fotografii: Daniel Morar.