Bucegii nordici: Țigănești - Bătrâna - Omu - Bucșoiu

Cadru geografic și curiozități despre Munții Bucegi: 

Există dispute științifice care complică chiar simplul demers al încadrării Munților Bucegi în ansamblul Carpaților Românești. Geografic sunt încadrați Carpaților Meridionali, dar geologic și structural aparțin Carpaților Curburii sau Carpaților Orientali. Cu o suprafață de circa 300 km, Masivul Bucegi se află la extremitatea estică a Carpaților Meridionali, între Valea Prahovei (E) și culoarul Rucăr-Bran (V).

Ca particularitate, Munții Bucegi prezintă o asimetrie pronunțată: cade brusc spre nord către depresiunea Bârsei, apoi se întinde ca un platou înalt, cu altitudini între 2400 - 1700 m. Platoul este încadrat de două văi importante: Ialomiței și Izvorul Dorului, cu câteva vârfuri care răsar din loc în loc: Obârșiei (2405 m), Babele (2294 m), Cocora (2191 m), Piatra Arsă (2044 m), Furnica (2013 m), Vf. cu Dor (2030 m) etc.

Platoul Bucegilor: De la Omu spre Scara, Doamnele și Valea Gaura - Alex Giurea

La extremități se remarcă pereții abrupți ai vârfurilor Bucșoiu (2492 m), Coștila (2490 m), Caraiman (2384 m), Jepii Mari (2071m.), Jepii Mici (2154 m) - către est; În timp ce la vestul văii Ialomiței se întinde cealaltă ramură principală a masivului - desprinsă din vârful Omu, cu vârfurile Doamnele (2402 m), Bătrâna (2181 m) și Colții Țapului (2168 m). 

În partea centrală, Râul Ialomița își adună apele din pâraiele Bătrâna, Doamnele, Obârșia, Șugări, la sud de care, formează chei: Cheile Urșilor, Cocorei, Cheile Horoabei, Cheile Tătarului, Cheile Zănoagei, Cheile Orzei, Cheile Brăteiului etc. Apele Ialomiței sunt colectate de Barajul Bolboci.

”Marea din Bucegi” — formată pe cursul râului Ialomiței, între Cheile Tătarului și Cheile Zănoagei - Zig Zag prin Romania

Zona munților Bucegi, despre care exista referiri din secolul al XV-lea, a fost propusă pentru protejare încă din anul 1936, însă abia în anul 1990 devine Parc Național, apoi în anul 2000, i se conferă statut de Parc Natural. Parcul Natural Bucegi reprezintă un habitat complex care găzduiește aproximativ 3 500 de specii de animale (cerb, lup, urs, râs etc.) și diverse specii de flori (sângele voinicului, floarea de colț ș.a.) și arbori (jneapăn, zâmbru, tisa etc).

Din acest motiv, 35% din suprafaţa parcului este ocupată de 14 rezervaţii naturale ce beneficiază de un grad ridicat de protecţie. Dintre acestea, menționăm pe cele mai reprezentative: Abruptul Prahovean și Abruptul Bucșoiu - Mălăiești - Gaura. Există și câteva monumente ale naturii, extrem de valoroase: Babele și Sfinxul, Mecetul Turcesc ș.a.

Babele de pe Platoul Bucegilor - Lajos Geczo

Trebuie amintite și alte forme de relief de o importanță turistică, precum Acele Morarului, Strungile Mici și Strungile Mari, Abruptul Guțanu, Turnurile Țigănești, Căldarea și Hornurile Mălăiești, Creasta Balaurului, Stâncile Franz Josef, Stâncile Sf. Ana etc.

Citește și Munții Bucegi - Pe spinare de Balaur

Dintre obiectivele antropice, mai cunoscute sunt: Crucea Eroilor Neamului (Caraiman), Releul Coștila, Cabana Omu, Cabana Mălăiești, Măn. Peștera Ialomiței, Stâna Regală, Castelul Peleș etc.

Releul Coștila - Robert Dogaru

Masivul Bucegi deține câteva recorduri importante la nivel național, chiar mondial.

1. Crucea de pe Caraiman este menționată de Guinness World Records ca fiind cea mai înaltă cruce din lume amplasată pe un vârf montan.

2. Releul de radioteleviziune amplasat pe Vf. Coștila (2498 m) -  cu cei 80 m înălţime, constituie cel mai înalt punct artificial din țară: 2578 m.

3. Stația Meteo Vf. Omu (2505 m) este construcția aflată la cea mai mare altitudine din România, locuită în permananță.

Crucea Eroilor Neamului (Caraiman) - Marius Popa

 

Rezervația Abruptul Bucșoiu - Mălăiești - Gaura

Aflată în partea nordică a Munţilor Bucegi, aria protejată Abruptul Bucșoiu - Mălăiești - Gaura cuprinde o parte a versantului vestic al muntelui Bucşoiu Mare, o parte a Văii Mălăeşti şi începutul Văii Gaura. Reprezentativ în acest loc este peisajul alpin cu abrupturi stâncoase şi țancuri de piatră, specifice reliefului glaciar bine păstrat. (sursa)

Principala bază turistică este binecunoscută: Cabana Mălăiești.

Atenție însă, nu puțini sunt cei care folosesc cabana drept popas în drumul spre Vf. Omu, cel mai înalt din Bucegi, astfel se explică faptul că este una dintre cele mai vizitate cabane din țară, deci necesită rezervare din timp, mai ales în sezonul cald.

Citește și Mălăiești ca-n povești - Trasee spre și dinspre Cabana Mălăiești

 

Accesibilitate:

Munții Bucegi atrag anual un număr impresionant de turiști din țară și de peste hotare. Acest fapt este firesc, ținând cont că aici se întâlnesc cele mai numeroase dotări și facilități pentru practicarea turismului dintre toate masivele din țară, fiind primul masiv intens valorificat și tranzitat, încă de la finele sec. XIX.

Citește și Munții Bucegi – incursiune la originile drumeției.

Spectaculozitatea acestor munți, poziția lor în centrul țării, așezarea aproape de marile centre urbane, Brașov, Ploiești, dar, mai ales, apropierea de București, favorizează și stimulează marile fluxuri de turiști spre potecile lor. 

În Bucegi au luat naștere și primele trasee de alpinism, sau carpatism.

Citește și Trasee de munte în Carpați: cățărare pe stâncă

Citește și Trasee de munte în Carpați: drumeție și carpatism

 

Mălăiești - Țigănești - V. Gaura - Poiana Guțanu - Vf .Batrana - Vf. Omu - Bucșoiu - Mălăiești 

Traseu de tip circuit, dificil, durata 2-3 zile, aprox. 40 km, peste 8500 m diferențe de nivel.

Marcaje: Bandă Albastră + Bandă Galbenă + Bandă Roșie + Cruce Roșie + Triunghi Albastru + Triunghi Roșu + Bandă Roșie (spre Vf. Omu) + Bandă Roșie + Triunghi Albastru

 

Pornim de la Cabana Mălăiești, probabil cea mai îndrăgită cabană din Bucegi, situată într-un loc care a fermecat mulți dintre turiști.

Cabana Mălăiești - Csaba-Ilie Silvesan

Dispunerea în amfiteatru a căldării glaciare îţi dă senzaţia că locaşul este protejat. Căldarea Mălăiești stă ca o adevărată citadelă de piatră ce reușește de fiecare dată să impresioneze. În stânga, Bucşoiu, în dreapta Padina Crucii, în faţă Hornurile Mălăieşti - oriunde te uiţi priveliştea e de vis. 

Amfiteatru Mălăiești - Ionut Vlad

Pentru a ajunge la Cabana Mălăiești se urmează Bandă Albastră dinspre Uzina Electrică Râşnov, prin Glăjărie, un traseu frumos, chiar și în condiții de iarnă.

Citește și Munții Bucegi – Iarna la Cabana Mălăiești 

De la Cabana Mălăiești începem ascensiunea spre atât de spectaculoasele culmi Padina Crucii, respectiv Țigănești, care flanchează căldările glaciare din această zonă a Bucegilor.

Culmile Țigănești și Padina Crucii - Csaba-Ilie Silvesan

Bandă Galbenă urcă cca 30 min din spatele Cabanei Mălăieşti (lângă care există și punct Salvamont), peste Padina Crucii, pe un vâlcel, printre jnepeni înalţi. Ajungem în Șaua Crucii (1885 m), aproape de crucea de fier de 2,5 m înălţime. De aici se coboară pe curbă de nivel până în firul Văii Ţigăneşti, lângă lacul cu acelaşi nume.  

Padina Crucii - Csaba-Ilie Silvesan

Lacul Țigănești - Csaba-Ilie Silvesan

Lacul Țigănești este unul din cele mai mici lacuri glaciare din țară, singurul de acest fel din Munții Bucegi. De aici putem admira un peisaj cu adevărat superb: de-o parte și de alta a lacului se afla Turnurile și Hornul Țigănești, Hornul Scara, Circul glaciar Țigănești și Hornurile Mălăiești. În apropierea lacului găsim o stână - adăpost în caz de vreme rea.

Circul Glaciar Tiganesti - Csaba-Ilie Silvesan

De la lac urcăm pe curbă de nivel pe versantul NV al Văii Ţigăneşti până în Şaua Ţigăneşti (2195 m), lângă care se găseşte Refugiul Țigănești, construit pentru 20-25 de pers (refugiul se află pe versantul vestic al Culmii Ţigăneşt). În dreapta avem Valea Ciubotei.

Refugiul Țigănești din Saua Tiganesti - Csaba-Ilie Silvesan

Valea Ciubotea și Pesterile din Ciubotea - Csaba-Ilie Silvesan

De la refugiu, urmează să parcurgem creasta Bucegilor, sectorul Scara - Vf. Omu, urcând cu atenție pe lângă Turnurile Țigănești, pe traseul principal Bandă Roșie. 

Urcare spre Turnurile Țigănești - Csaba-Ilie Silvesan

Urcăm pe curbă de nivel pe culmea domoală Ţigăneşti şi în cca 30 min ajungem la baza Turnurilor Ţigăneşti. Poteca echipată cu cabluri şi lanţuri urcă abrupt printre turnuri, iese deasupra Hornului Ţigăneşti, de unde avem o panoramă impresionantă asupra Văii Gaura. 

Hornul Țigănești - Csaba-Ilie Silvesan

Poposim apoi pe platoul Vf. Scara (2422m), unde se pot vedea urmele unui refugiu semisferic distrus de vânt și continuăm spre Șaua Hornurilor, deasupra Hornului Mălăiești.

Vf Scara - Csaba-Ilie Silvesan

Hornul Mare Malaiesti - Csaba-Ilie Silvesan

Din Șaua Hornurilor (2311 m), în funcție de disponibilitate, putem urca direct spre zona Vf. Omu - Bucșoiu și să revenim (pe Brâna Caprelor) la Cabana Mălăiești. 

Cei pregătiți (atât fizic cât și cu echipamentul pentru cele 2-3 zile de drumeție) pot alege să exploreze una din văile cele mai reprezentative ale Bucegilor: Valea Gaura. 

Valea Gaura - Robert Dogaru

Valea Gaura este una din cele mai fotogenice zone din Bucegi. Pentru drumeții cu o pregătire fizică bună, un astfel de traseu de anduranță poate aduce o satisfacție în plus prin perspectiva priveliștilor asupra Pietrei Craiului și asupra Abruptului Vestic al Bucegilor. Folosim poteca marcată Cruce Roșie și coborâm pieptiș la stâna și adăpostul din zona superioară a văii Gaura. Aici căldarea e cu adevărat grandioasă. 

Vaea Gaura - Csaba-Ilie Silvesan

Muntee Gaura - Csaba-Ilie Silvesan

După ce depășim o porțiune de lanțuri, trecem pe lângă un izvor și continuăm pe versantul stâng al văii.

Valea Gaura - Bogdan Matei

La scurt timp găsim indicatorul Punct Roșu spre Cascada Moara Dracului (abatere 5 min). Cascada se vede foarte frumos din partea de jos (în condiţiile în care nu este secetă mare). 

Cascada Moara Dracului - Bogdan Matei

Revenim în potecă și continuăm coborârea până în Poiana Gaura, unde întâlnim traseele dinspre Valea Şimon. Suntem la baza văii Gaura cu pereţi impunători de stâncă.

Poiana Gaura- Csaba-Ilie Silvesan

De la răscruce, urmăm poteca Triunghi Albastru, cu scopul de a admira Abruptul Guțanu și Vf. Bătrâna în toată splendoarea lui. 

Urcăm pe o pantă lină până în capătul sudic al Poienii Gaura, trecând aproape de Stâna Gaura. Lăsăm în urmă Valea Gaura și urcăm abrupt prin pădure. Străbatem jgheaburile de sub Abruptul Guțanului (Valea Cătunului și Valea Șimon) și ieșim pe un drum forestier care ne conduce la Poiana Guţanu, lângă Stâna nouă Guţanu. 

Muntele Guțanu - Csaba-Ilie Silvesan

Aici întâlnim varianta Triunghi Roșu - spre Vf. Bătrâna, prin Șaua Bătrâna și traseul principal Bandă Roșie - spre Cabana Padina, prin Șaua Strunga. Dorim să revenim spre nord, așadar urcăm aprig, urmând Triunghi Roșu pe o potecă „stâncoasă” și abruptă, ieșind în Șaua Bătrâna (2150 m) cu Refugiul Bătrâna.

Urcare pe sub Muntele Gutanu - Csaba-Ilie Silvesan

Refugiul și Muntele Batrana - Csaba-Ilie Silvesan

Dacă timpul este favorabil, putem urca pe platoul Vârfului Bătrâna (2181 m), de unde unde orizonturile ni se deschid spectaculos: 

- spre N, Muntele Gaura cu Vf. Lancia şi Podul Spintecătorilor; spre NNE platoul Vf. Scara; 

- spre NE, Vf. Bucura Dumbravă (aparent mai înalt decât Omu) şi Găvanele; 

- spre ENE, Culmea Doamnelor, în fundal Vf. Colţii Obârşiei şi Vf. Obârşia; 

- spre S, creasta Strungile Mari și Colții Țapuluii, spre SSV, M. Leaota; 

- spre V, masivul Iezer-Păpuşa, Pasul Rucăr - Bran, Piatra Craiului, Moieciu de Sus ș.a.

Din Șaua Bătrâna ținem poteca Bandă Roșie, printre pâlcuri de jnepeni, trecând de Vf. Guţanu. Continuăm pe spinarea acestui munte, apoi urcăm în serpentine până în Şaua Doamnele (2327 m), unde întâlnim varianta Punct Roșu - legătura cu Hotel Peștera.

Culmea Doamnele-Gutanu - Csaba-Ilie Silvesan

Vârful Doamnele - Csaba-Ilie Silvesan

Curând ajungem în șaua estică a Culmii Doamnele (1,5 h de Omu) imediat la sud de Vf. Doamnele. De aici putem admira V. Gaura străjuită de M. Doamnele, Vârful Omu, Muntele Scara şi Gaura pe partea dreaptă. Continuăm pe o potecă acoperită cu pietriş, trecând pe deasupra imensului bloc de calcare Mecetul Turcesc și căldarea superioară a Văii Obârşia Ialomiţei.

Spre Vf. Gavanele - Csaba-Ilie Silvesan

Gavanele-Doamnele și Valea Gaura - Csaba-Ilie Silvesan

Muntele Obarșia - Csaba-Ilie Silvesan

Începem urcarea pe sub Vf. Găvanele (2472 m), pe deasupra căldării superioare a Văii Cerbului (dreapta). Până la Cabana Vf. Omu (2505 m), ocolim prin vest Vf. Bucura Dumbravă (2503 m), denumit sugestiv, din acest motiv, Vf. Ocolit.

Poteca spre Vf. Omu - Csaba-Ilie Silvesan

Bucura Dumbrava (Vf. Ocolit) - Csaba-Ilie Silvesan

Din Poiana Guțanu până aici, am parcurs un traseu fără surse de apă, potrivit celor cu experiență în orientare, traversând “o bucată’ spectaculoasă din sălbăticia şi frumuseţea acestor munţi. De la Vf. Ocolit, ajungem curând ajungem pe „platoul Omu”. Ne întâmpină Cabana Vf. Omu, amplasată la cea mai mare înălțime în Carpați (2505 m). Alături găsim Stația meteo Vârful Omu, cel mai înalt punct locuit permanent din țară.

Cabana Omu - Csaba-Ilie Silvesan

 Stația Meteo Vf. Omu - Csaba-Ilie Silvesan

De la Omu ne vom îndrepta spre Bucșoiu, un alt vârf emblematic din Bucegi, urmând poteca Bandă Roșie. Vârful Bucşoiu (2492 m), al treilea între vârfurile muntoase din Munții Bucegi (2.492 m), este depășit doar de Omu (2.505 m) și Bucura Dumbravă  (2.503 m).

Obs: Vf. Capul Morarului (2501 m) este supus (încă) unor dispute geografice, neavând caracter de vârf bine individualizat.

De la Omu spre Vf. Bucșoiu - Csaba-Ilie Silvesan

Vf. Bucșoiu Mare - Robert Dogaru

Mai departe, ținem muchia stâncoasă şi după încă 1 h de mers, ajungem în şaua stâncoasă Brâna Caprelor (2285 m), unde găsim varianta Triunghi Albastru - Brâna Caprelor.

Din Bucșoiu, vedere spre Scara și căldarea superioară Mălăiești - Csaba-Ilie Silvesan

Din Bucșoiu, vedere spre Omu - Csaba-Ilie Silvesan

Obs. Creasta Bucșoiului nu este recomandată în condiții de vreme umedă și (mai ales!) pe furtuni -  aici și-a pierdut viața recent (iunie 2022) un turist răpus de fulger.

Traseul pe Brâna Caprelor este unul spectaculos, nerecomandat cardiacilor sau celor cu probleme de înălțime, dar perspectiva celor 700 m de abrupt la picioare, este greu de egalat între traseele montane marcate din țară.

Brâna Caprelor - Csaba-Ilie Silvesan

Obs. Poteca îngustă de sub peretele stâncos păstrează apă chiar și primăvara, fiind alunecoasă și expusă.

Suntem deasupra căldarii Mălăiești și străbatem o ultimă porțiune cu cabluri de unde se vede superb Valea Mălăiești, Bucșoiu și culmea Bucegilor (de la Omu până la Scara). 

De pe Brâna Caprelor spre Cabana Malaiești - Csaba-Ilie Silvesan

De pe Brâna Caprelor, vedere spre Scara și căldarea superioară Mălăiești - Csaba-Ilie Silvesan

Ieșim la a doua căldare glaciară a Văii Mălăieşti, unde lăsăm în stânga poteca Bandă Albastră - prin Hornul Mare spre Omu.

Brâna Caprelor, partea inferioară - Csaba-Ilie Silvesan

De la răscruce mai facem cca. 30 min, înapoi la Cabana Mălăiești, unde putem să ne tragem suflu, după acest periplu fantastic.

Sperăm că ți-a plăcut acest articol și ți-a dat inspirație pentru drumeții în natură, explorând potecile superbe din munții Bucegi cu harta turistică  MN01 - Harta de drumeţie a Munţilor BUCEGI-LEAOTA ediția a-2-a

Redactare și format: Manu Muntomanu

Photo credit: Csaba-Ilie Silvesan, Robert Dogaru, Bogdan Matei & more

Bucură-te de măreția acestui Munte deosebit cu harta și aplicația Munții Noștri!

De pe Brâna Caprelor, vedere spre Scara și Valea Mălăiești - Csaba-Ilie Silvesan

Citește și Circuit Transfăgărășan - Fereastra Zmeilor - Podragu