Clasic de Făgăraș - De la Bâlea Lac spre Vf. Negoiu

Cadru geografic și curiozități despre Vârful Negoiu: 

Vârful Negoiu este al doilea vârf în ordinea altitudinii din Munții Făgărașului și din România. Până în perioada interbelică se considera că Vf. Negoiu este cel mai înalt vârf de pe teritoriul Transilvaniei, apoi al României, iar denumirea lui era Piatra lui Tunsu sau Piatra Tunsului.

Vf. Negoiu - Morar Daniel

Denumirea actuală se pare că a fost folosită începând cu anul 1842. În prezent se folosește denumirea de Muchia Tunsului pentru culmea nordică care se desprinde din Vf. Negoiu Mic (2485 m). Aceasta este cea mai masivă culme nordică a Făgărașului, de interes pentru parcurgere alpină.

Citește și Munții Făgăraș - Din Valea Sâmbetei pe Dara și Hârtopul Darei

Superlativele despre Vârful Negoiu sunt elocvente, chiar dacă subiective:

Din orice direcție l-ai aborda, străbați sectoare legendare ale Făgărașilor.

-dinspre est, treci pe lângă Turnul Paltinului și pe muchia aspră a Vf. Lăițel, în direcția spectaculosului Lac Călțun, așezat la baza celui mai înalt perete din Făgăraș, sub vârfurile Lespezi - Cornu Călțunului. 

Lacul si vechiul refugiu Caltun, vazute de pe Negoiu - Morar Daniel

-treci apoi prin Strunga Doamnei - cea de-a doua opțiune de acces în trecut și singura din prezent. Mai blândă decât Strunga Dracului (închisă!), dar destul de abruptă și ea, marcată cu Bandă Galbenă și puțin mai lungă, ocolește Vf. Dintre Strungi.

Aglomerație în Strunga Doamnei - Morar Daniel

-dinspre vest, traversezi Custura Sărății - cea mai lungă porțiune puternic accidentată, marcată turistic, a crestei principale a Făgărașului.

Aspect din Custura Sărății - Morar Daniel

Custura Sărății este cuprinsă între vârful Șerbota la vest și vârful Sărății la est. Are numeroase porțiuni amenajate cu lanțuri. 

Citește și Spre Vârful Negoiu prin Custura Sărății

Accesibilitate:

Fiind un vârf situat aproximativ la mijlocul crestei munților Făgăraș, vârful Negoiu este accesibil din toate direcțiile geografice. 

Trasee dinspre est:

-Bandă Albastră / Bandă Roșie: Bâlea - Vf. Lăițel - Lacul Călțun - Strunga Doamnei - Negoiu;

-Cruce Albastră: Lacul Capra - Refugiul Bâlea Tunel - Muntele Paltinul - Refugiul Călţun + (Bandă Roșie) Vf. Negoiu.

Trasee dinspre vest:

-Bandă Roșie – Vf. Șerbota – Șaua Cleopatrei – Vf. Negoiu, care trece Custura Sărății

-Bandă Galbenă, care ocolește Custura Sărății: Vf. Şerbota - Căldarea Pietroasă - Şaua Cleopatra + (Bandă Roșie) Vf. Negoiu.

Trasee pe ruta nordică:

-Cruce Roșie Piatra Prânzului - Strunga Ciobanului - Creasta principală (Bandă Roșie).

Trasee dinspre sud:

-Triunghi Albastru - Complexul Turistic Piscul Negru - Lacul Călţun (mai departe pe traseul de creastă principală Bandă Roșie).

-Punct Roșu - Complexul Turistic Piscul Negru - Vf. Lespezi - Piscul Negru.

-Cruce Roșie - Complexul Turistic Piscul Negru - Stâna Lespezi - Şaua Podeanu (mai departe pe Bandă Albastră și Bandă Roșie, prin Strunga Doamnei).

-Triunghi Roșu - confluenţa Pârâului Izvorul Scării cu Pârâul Izvorul Negoiului - Izvorul Negoiului - Şaua Cleopatrei - (Bandă Roșie) Vf. Negoiu.

Atenție însă, Vârful Negoiu este cunoscut drept polul instabilității atmosferice din Munții Făgărașului. Informarea în prealabil despre condițiile meteo poate fi crucială!

 

Traseu: Bâlea Lac - Șaua Bâlii - Vârful Lăițel - Lacul Căltun - Portița Călțunului - Strunga Doamnei - Vârful Negoiu 

Marcaje: Cruce Roșie Bâlea Lac - Curmătura Bâlei + Bandă Albastră Curmătura Bâlei - creasta principală (între Vârful Paltinu şi Turnul Paltinului) + Bandă Roșie Vârful Lăițel - Strunga Doamnei + Bandă Galbenă Vârful Negoiu 

Dificultate medie: D+ ~ 800 m, D- ~350 m, timp aprox. 6-7 h (dus), 5 h întors 

Un traseu clasic al Făgărașului, pentru a petrece două zile în compania tridentului magic: Negoiu-Călțun-Lezpezi. Trio-ul format din cele trei varfuri, toate depășind 2500 m altitudine, formează unul dintre cele mai spectaculoase peisaje alpine de la noi din țară.

Citește și Cetatea de Lespezi și Vf. Cornul Călțunului - Făgăraș 

Bâlea Lac - Marian Stan

Descrierea traseului Bâlea Lac - Vf. Negoiu (2535 m)

Folosim accesul facil către creasta Făgărașului pe care ni-l înlesnește Transfăgărășanul.

TransFăgărăşan, porţiunea de drum dintre Cârţişoara şi Bâlea Lac - Sima Constantin

De aici urcăm în Șaua Doamnei (Curmătura Bâlei), pe poteca abruptă.

Vedere spre Piscul Balei  - Marian Stan

Urcăm câteva praguri pe sub varful Paltinu, pe poteca largă ce șerpuiește scurt pe un picior înierbat, apoi în ușoară ascensiune, pe versantul care închide partea estică a Văii Doamnei, pe care o avem în dreapta și al cărui amfiteatru îl putem admira în voie.

Valea Doamnei  și Muchia Doamnei - Marius Munteanu

Încă din Șaua Doamnei suntem fermecați de abundența florală care colorează viu versanții muntelui pe care șerpuiește poteca noastră.

Iarba roșioară (Silene acaulis) - Marius Munteanu

Ghințura de primăvară - Marius Munteanu

Părăluţă de munte (Moneses uniflora) - Marius Munteanu

Suntem la capătul potecii de sub Vârful Paltinu, pe care îl vom depăși în curând. Durata  Bâlea Lac - sub Vârful Paltinu - aprox.1 h

Spre Vf. Paltinu - Marius Turc

Bâlea Lac și Muchia Bâlii - Marius Turc

 Lacul Paltinu și Culmea Pisica - Marius Turc

Urmează să trecem pe versantul sudic al crestei, versant pe care vom merge până când vom urca panta Vârfului Lăițel (2391 m). În dreapta noastră, în depărtare putem vedea deja cele două vârfuri gemene de peste 2500: Vf. Lespezi (2517 m și Vf. Cornul Călțunului (2510 m).

Giganții Făgărașului, Lespezi, Călțun și Negoiu - Marius Turc

Spre Vf. Iezerul Caprei - Marius Turc

Mai departe, avem o mică deviere pe versantul nordic la ieșire de sub Turnul Paltinului. Pentru apă, avem opțiunea de coborâre către izvorul de la baza Turnul Paltinului. Odată ce poteca iese de sub Turnul Paltinului continuăm spre Vf. Lăițel. 

Poteca continuă, agățată de peretele de stâncă (Custura Paltinului), spre plaiurile largi de pe versantul sudic al Laitei, platouri care permit relaxarea drumeților înainte de urcarea abruptă pe varful Laițel.

Poteca agățată de peretele de stâncă - Marius Munteanu

Dincolo de Vf. Lăițel se poate observa impunătorul peisaj alpin format din turnurile semețe ale Lespezilor, Cornul Călțunului, Vf. Dintre Strungi și Negoiu, destinația noastră care sperăm că ne va primi sub seninul cerului pudrat discret de câțiva nori rebeli.

 Vedere spre Negoiu - Marius Turc

De sub Vf. Laita privim în urmă poteca parcursă până acum. Dincolo de fotogenicul Turn al Paltinului, pe sub care am trecut, zărim Vf. Vânătoarea lui Buteanu (2507 m ), un alt vârf de peste 2500 m, aflat aproape de Bâlea Lac, marcat de Vf. Paltinul (2401 m) - stânga - și Vf. Pisica (2389 m) - dreapta - cum privim din această poziție. 

Turnul Paltinului și Vf. Vânătoarea lui Buteanu - Marius Munteanu

După ce trece de Vf. Laita, poteca se joacă un pic pe creasta ascuțită dintre vârfuri, coborând în zig-zag. Găsim montate cabluri pentru siguranță și le folosim. Urcăm, treaptă cu treaptă, pe muchia aspră a ultimului obstacol care stă între noi și căldarea Lacului Călțun: Vârful Lăițel. Durata Vârful Paltinu - Vârful Lăițel aprox.1,5 h

Cabluri pentru siguranță, sub Vf. Lăițel - Marius Munteanu

Ajunşi pe vârful Lăițel ne aruncăm privirea către fabulosul tablou ce ni se desfășoară în fața ochilor: sub varful Lespezi, parcă ținut în palmă de acesta, Lacul Călțun pare locul unei grădini suspendate în afara zidurilor, pusă la dispoziția călătorilor obosiți de drumul anevoios care străbate acest ținut aspru. 

Vf. Lespezi si vf. Cornul Călțunulu, deasupra Lacului Călțun - Marius Munteanu

În imagine, de la stânga la dreapta: Vf. Lespezi, Vf. Cornul Călțunului, Vf. Dintre Strungi, Vf. Negoiu, vf. Negoiul Mic si Vf. Podeiu - aflat pe Muchia Tunsului.

Vedere de pe vârful Laițel - Marius Munteanu

Impunătorul și înfricoșătorul perete friabil al Lespezilor și Călțunului găzduiește la baza lui superbul tău al Călțunului pe malul căruia se poate campa. Cele două vârfuri nu se pot urca direct de la lacul Călțun. Pentru urcarea lor este necesar să ajungem pe versantul sud-vestic, prin Strunga Doamnei sau dinspre Complexul Turistic Piscul Negru.

Masivul Negoiu își ridică vârfurile deasupra căldării glaciare a Ciobanului (în nord) și a Căldarii Mioarelor (în sud). Negoiu își separă crestele de Muchia Tunsului prin Strunga Ciobanului, de abruptul Lespezilor prin Strunga Doamnei, iar de muntele Șerbotei, prin Custura Sărății.

După ce ne odihnim pe vf Lăițel, ne continuăm drumul spre Lacul Călțun, pe poteca care coboară panta abruptă a vârfului, apoi pe un sector mai drept, sau cu pante nesemnificative. În iunie-iulie, versantii sudici ai crestei sunt impodobiti aici cu tufele inflorite de rododendron.

Tufe de rododendron in drumul spre Refugiul Călțun - Marius Munteanu

Pe un prag, deasupra caldarii Lacului Călțun, se află Refugiul Călțun, modern, dotat cu o trapă de intrare pentru iarnă, când construcția poate fi acoperită în totalitate de zăpadă. Refugiul a fost construit în anii 2014-2015 de către Salvamont Sibiu și transportat în creastă, pe bucăți, cu ajutorul unui elicopter. Durata Vârful Lăițel  - Lacul Călțun aprox.1 h

Refugiul Lacului Călțun - Marius Munteanu

De la Călțun existau în trecut două căi de acces către Vf. Negoiu. Astfel, în stânga sa, la bază, se află Strunga Doamnei prin care trece poteca care, după ce il ocolește, urcă pe Negoiu dinspre sud, iar în drepta sa, prin prima fisură oblică ce iese in creastă, Strunga Dracului, care nu mai este traseu turistic omologat, din cauza deselor căderi de pietre.

Strunga Dracului - Morar Daniel

Strunga Dracului a fost închisă oficial în 2012. Nu recomandăm acest traseu!

Aspect din Strunga Dracului - Morar Daniel

A existat intenția salvamontiștilor de a redeschide Strunga Dracului în anul 2016 la cererea turiștilor, dar în urma unui studiu geotehnic din 2017 și a concluziilor acestuia, s-a decis închiderea definitivă a acestui traseu începând cu anul 2018.

Urmând marcajul Bandă Galbenă prin Strunga Doamnei, facem ocolul Vf. Dintre Strungi, cu noi orizonturi inedite spre Vf. Lespezi si vf. Cornul Călțunului.

Lacul Călțun, văzut din Portița Călțunului - Marius Munteanu

Portița Călțunului si vârfurile gemene Lespezi-Cornul Călțunului, văzute din Strunga Dracului - Marius Munteanu

După ieșirea în creastă, poteca facilă de pe spinarea Negoiului, ne conduce ușor în vârf. Durata Lacul Călțun - Vârful Negoiu aprox.1,5 - 2 h

De pe Negoiu, spre nord - Emil Notar

 Custura Ciobanului din Muchia Tunsului - Marius Munteanu

Spre sud, prin perdeaua încețoșată de aerul încălzit de soarele arzător, zărim luciul de apă al lacului Vidraru. 

Dacă ne îndreptăm privirea către vest, ne putem bucura în tihnă de imaginea superbă a crestelor apusene ale masivului. În fundal distingem varfurile Boia, Ciortea, Vârtopul Roșu, Budislavu, Suru și Capul Surului. 

Vârfurile Boia, Ciortea, Vârtopul Rosu, Budislavu, Suru și Capul Surului, văzute de pe Negoiu - Marius Munteanu

Citește și Spre Vârful Ciortea - reduta Făgărașilor vestici 

Citește și Spre Vârful Suru – drumeț prin Făgărașii vestici  

În fața lor, în plan median vedem Vf. Scara ce seamănă de-aici cu un cap din care se desprind Muchia Scărișoara, Muchia Puha și creasta principală a masivului, cu Vf. Mâzgavu până sub Șerbota. Mai aproape, admirăm creasta agresivă a Șerbotei din vârful căreia se desprinde, spre est, cel mai dificil sector al crestei făgărășene: Custura Sărății - pe a cărei muchie nordică se află Cabana Negoiu, de la care se poate ajunge pe Drumul Zmeilor. 

Citește și Pe Drumul Zmeilor până pe Vârful Negoiu

 

Retur Vf. Negoiu - Lacul Călțun (campare).

Pentru întoarcerea la corturi, vom ocoli (din nou) Vârful dintre Strungi și vom trece înapoi în căldările nordice prin Strunga Doamnei. Înainte de a intra în strungă avem o perspectivă frumoasă asupra Vf. Cornul Călțunului (2505 m), care de aici apare solitar, fără vecinul lui îngemănat, Vf. Lespezi (2522 m). Durata Vârful Negoiu - Lacul Călțun aprox. 1,5 - 2 h

Vf. Cornul Călțunului, înainte de Strunga Doamnei - Marius Munteanu

După ce ajungem în Portița Călțunului, coborâm pe malul lacului, unde vom campa peste noapte, admirând reflexiile norilor și crestelor ce se oglindesc pe suprafața limpede a acestuia, iar noaptea târziu, dacă avem noroc de cer senin, spectacolul stelelor.

 Lacul Călțun si vechiul refugiu Călțun- Morar Daniel

Dimineața strângem corturile și echipamentul și pornim înapoi spre Bâlea Lac. Înainte de a urma poteca binecunoscută spre Bâlea Lac, mai aruncăm o ultimă privire spre această frumoasă și interesantă vale. 

Vedere spre Valea Bâlea - Marius Munteanu

Ca și o concluzie: Deși este un traseu clasic al Fagarasului, poteca care leagă Bâlea Lac de Vf. Negoiu este deosebit de frumoasă și foarte diversă. Avem parte de urcușuri pe pante înclinate, treceri pe brâne asigurate cu cabluri, treceri peste vârfuri, popas pe malul unui superb lac glaciar, treceri prin strungi inguste, poteci line pe curbe de nivel și priveliști spectaculoase, atât către văile nordice, cât și către cele sudice.

Sperăm că ți-a plăcut acest articol și vei dori să te lași inspirat pentru propria drumeție în natură, cu harta de drumeție a Munților Făgăraș ediția a 3-a 

 

Redactare și format: Manu Muntomanu

Text: Manu Munțomanu, Marius Munteanu și Daniel Morar 

Fotografii: Manu Munțomanu, Marius Munteanu, Daniel Morar & more

Lacul Capra și Transfăgărășanul - Marius Turc

Citește și Clasic de Făgăraș - Vârful Moldoveanu prin Valea Rea