Din Retezatul Mic până pe Vârful Gugu, munții Godeanu

O frumoasă traversare la peste 2000 m altitudine, peste creasta principală a Munților Godeanu
 Pe creasta Munților Godeanu - Csaba-Ilie Silvesan

Cadru geografic și curiozități despre munții Godeanu: 

Munții Godeanu, situați în vestul Carpaților Meridionali, fac parte din grupa muntoasă Retezat-Godeanu, cuprinsă între valea Jiului (E) şi Culoarul Timiş-Cerna (V). Pe lângă cele două subgrupe montane care dau numele grupei (n.r. Retezat și Godeanu), grupa înglobează alte masive și munți cu altitudini demne de luat în seamă, ce merită explorate la pas: Munții Țarcu, Masivul Muntele Mic, Munții Vâlcan, Munții Cernei și Mehedinți, iar la est de Retezat, Masivul Tulișa.

Citește și Cernei de primăvară - din Ineleț spre Culmea Vlașcu

Godeanu reprezintă principalul nod orografic al grupei Retezat-Godeanu. Din ei se desprind radiar celelalte culmi montane ale grupei.

Vf. Godeanu și Iezerul Godeanu - Csaba-Ilie Silvesan

Ca particularitate, Munții Godeanu prezintă o asimetrie pronunțată: versanții dinspre văile nordice sunt abrupți și stâncoși, fiind dificil de urcat, în timp ce spre sud, masivul este mai domol, prezintă culmi întinse sub denumirea de plaiuri. 

Muntii Godeanu-Plaiul Soarbele - Csaba-Ilie Silvesan

Așa de face că cele mai mari înălțimi se situează de-a lungul culmii principale, respectiv la nord de aceasta: vârfurile Tucila, Zana, Godeanu, Moraru, Gugu (cel mai înalt), Bulzului, Scărișoara, Galbena, Platformă de nivelare Borăscu cu Borăscu Mare și Borăscu Mic, Gârdomanul, Scurtu, Paltina, Sturu etc, toate cu altitudini de peste 2000 m. 

Muntii Godeanu - Vf Gugu (2291 m)- Csaba-Ilie Silvesan

Culmea principala a Munților Godeanu se împarte din punct de vedere orografic în mai multe sectoare (sursa):

-partea vestică a crestei, cu Vf. Godeanu (2229 m), care face trecerea spre Munții Cernei, dincolo de Vf. Olanelor (1990 m).

-Culmea Moraru-Gugu, cea mai importantă culme secundară, desprinsă spre nord, dominată de înălțimea maximă din Munții Godeanu: Vf. Gugu (2291) - topul masivului.

-platforma Muntelui Scărișoara, din care se desprind, spre sud, Piciorul Bulzului și Vf. Scurtele (cu circul Scurtele) la nord.

-Muntele Micușa și Stâna Mare, mărginiți spre nord de mai multe căldări, care în ansamblu constituie complexul glaciar al Văii Borascu Mic.

-Muntele Galbena și Muntele Borăscu, o culme îngustă cu cocoașe care face legătura cu platforma de netezire Borăscu, ce impresionează prin înălțimea și dimensiunea ei.

-sectorul Gârdomanu - Paltina, cu Vf. Gârdomanu (2072 m) mărginit de căldari glaciare bine individualizate și Muntele Paltina, nivelat până spre Vf. Sturu (2 149 m), care are un abrupt și stâncos spre bazinul Cernișoarei (sud)

Muntii Godeanu-Vf Sturu - Csaba-Ilie Silvesan

 

Accesibilitate:

Față de alte masive montane din Meridionali, de exemplu Făgăraș, Retezat, Parâng sau Șureanu, Munții Godeanu sunt destul de puțin umblați de către turiști. Acest fapt se datorează atât marcajelor turistice puține cât și a lipsei cabanelor montane dar și a refugiilor. În schimb, partea sudică a masivului dispune de o bogată reţea de poteci pastorale.

Situați departe de arterele intens circulate, Munții Godeanu nu au baze proprii de plecare. Barajul Gura Apei, fiind singurul punct de acces auto situat la poalele lor, de la care dacă traversăm Culmea Moraru-Gugu, ieșim în mijlocul culmii principale.

Dintre traseele de acces la pas (drumeție), menționăm:

-Bandă Roșie: Traseul de creastă dinspre Munții Cernei peste Godeanu, spre Retezatul Mic

-Punct Roșu: Legătura Godeanu - creasta Munților Țarcu (peste Culmea Prislopului)

-Triunghi Roșu: Cerna Sat - Plaiul Oslei - Oslea Românească - Creasta Masivului Godeanu

-Cruce Roșie: Legătura Lacul de Acumulare Iovan (Cerna) - Creasta Masivului Godeanu

-Triunghi Galben: Legătura Izbucul Cernei - creasta Godeanu (sub Vf. Gârdomanu)

-Cruce Roșie: Legătura Gura Apei - Muntele Moraru (peste Vf. Gugu)

Citește și Grădinile suspendate ale Godeanului - sub vârful Gugu

 

Urcare în Șaua Paltina (Soarbele) - dinspre Câmpușel (Retezatul Mic)

Pentru a începe parcursul pe Bandă Roșie - traseul de creastă al Munților Godeanu, trebuie să ajungem în Şaua Paltina (Soarbele) - legătură cu Retezatul Mic; așadar urcăm

-fie pe varianta Punct Roșu, pe la Tăul Fără Fund, dinspre DN 66A, aproape de Câmpușel

-din Pasul Jiu-Cerna (1375 m), pe creasta matematică a Plaiului Soarbele, traseu nemarcat

Varianta Punct Roșu: de pe DN66A, trecem un pod peste P. Şarba, căutam un drum forestier la dreapta, apoi urmăm un drum de tractor ce se face tot mai rău pe măsură ce urcăm până se transformă într-o cărare folosită de ciobani. Drumul urcă şi urmăreşte fidel o vale seacă. La ieşirea din pădure, ajungem la stâna Soarbele.

Stâna Soarbele - Radu Munteanu

De la stână, ținem una din multele poteci folosite de ciobani, trecând pe lângă Tăul fără Fund, o frumoasă dolină umplută cu apă, mărginită de molizi şi jnepeni, cu un abrupt calcaros la dreapta.

Tăul Fără Fund (Soarbele) - Radu Munteanu

După aprox. 1,5 km de la stână, ajungem la o altă stână, mai mică, lângă un lac temporar (Lacul Soarbele) şi o pajişte unde pârâul are frumoase meandre. Aici e ultimul loc unde găsim apă pe traseu. 

Lacul Soarbele - Carmen Paraschiv

Lacul Soarbele - Carmen Paraschiv

Mai departe, urcăm pe o muchie înierbată care separă valea Soarbele de o vale seacă tributară văii Iarului, cu priveliști spre Zănoaga Soarbele la stânga și Piatra Iorgovanului la dreapta. Sub Piatra Iorgovanului se observă zona numită Locu Rău, edificatoare. 

Șaua Soarbele și Zănoaga Soarbele - Csaba-Ilie Silvesan

Piatra Iorgovanului - Csaba-Ilie Silvesan

Locu Rău - Csaba-Ilie Silvesan

Dincolo de valea Soarbele, admirăm Vf. Stănuleții Mari (2025 m) - din Retezatul Mic.

Stănuleții Mari - Csaba-Ilie Silvesan

Citește și Început de primăvară în Retezatul Mic, Munții Piule-Iorgovanu

Când ne apropiem de creastă, lăsăm vârful din care se desprinde muchia pe care am urcat la stânga și continuăm spre dreapta, direct spre şaua Paltina, semnalizată cu un stâlp metalic de marcaj. Peisajul se schimbă, apar şisturi cristaline în loc de calcare, făcând trecerea în Munţii Godeanu.

Varianta Plaiul Soarbele (nemarcat) este preferată îndeosebi iarna, pentru schi de tură, ascensiunea fiind ferită de pericolul de avalanșe.

Lăsăm în spate Șaua Soarbele și Zănoaga Soarbele și începem parcursul pe creasta Munților Godeanu.

Valea Soarbele - Csaba-Ilie Silvesan

Vârful Soarbele - Csaba-Ilie Silvesan

 

Traversare Retezatul Mic (Curmatura Soarbele) - Vf Gugu (munții Godeanu)

Marcaj: Bandă Roșie + Cruce Roșie, aprox. 19 km, peste 1000 m D+, 5-6 h 

Oadată ajunși în Curmatura Soarbele, urmează urcarea spre Vârful Paltina (2152 m), cu vederi tot mai largi spre Valea Lăpuşnicului Mare şi Cracu Slăveiului (Retezat).

Vârful Sturu - Csaba-Ilie Silvesan

Vom trece pe la nord de Vf. Sturu (2 149 m), care are un abrupt și stâncos spre bazinul Cernișoarei (sud), aproape de Piatra Sturului, ultimul filon păstrat în creastă.

Piatra Sturului - Csaba-Ilie Silvesan

Continuăm parcursul pe sub Vf. Scurtu, către șaua Gârdomanu (2000 m), de unde putem admira Căldarea Gârdomanului, cu Lacul Gârdomanu, din care izvorăşte pârâul omonim.

Lacul Gârdomanu - Csaba-Ilie Silvesan

Din Șaua Gârdomanu avem de urcat aproape 200 m D+ până aproape de Vf. Galbena.

Spre Vf. Galbena - Csaba-Ilie Silvesan

De lângă borna de pe Muntele Galbena (2194 m) putem observa platforma de nivelare Borăscu, reprezentativă pentru suprafețele de nivelare, care alături de Muntele Scărişoara, apar ca niște podişuri suspendate deasupra căldărilor adânci. În spate, admirăm silueta Muntelui Paltina, acoperind Piatra Iorgovanului, iar la sud, apar Oslea și Piatra Cloșani.

Platforma de Eroziune Alpina Borascu - Csaba-Ilie Silvesan

Mai departe, ținem poteca dintre vârfurile Micuşa şi Stâna Mare, care adună picioarele sudice Micușa și Cărbunele. Direcția se schimbă spre SV, întâlnim o zonă cu grohotișuri.

Această porţiune necesită atenţie pe timp de ceaţă - poteca nu este bine definită. 

Continuăm spre platoul bombat al Muntelui Scărişoara, mărginit din toate părţile de căldări - trebuie să fim atenți la momâi. 

Muntele Scărișoara - Csaba-Ilie Silvesan

Trecem aproape de Lacul Scărişoara (1896 m), cel mai mare şi cel mai frumos lac din Munţii Godeanu. Vara putem campa. întrucât avem câteva izvoare. 

Lacul Scărișoara - Csaba-Ilie Silvesan

Sub vârful Scărișoara (2211 m), întâlnim poteca Cruce Roșie - dinspre Barajul Lacului Iovanul (Cerna), ca parte a magistralei care leagă Valea Cernei de Gura Apei peste Muntele Moraru și Vf. Gugu. De pe platoul bombat al Scărişoarei coborâm pe sub Vf. Bulzului, la obârșia P. Mâțului, de unde, la scurt timp, ajungem la indicatorul Cruce Roșie spre Vf. Gugu.

Sectorul Bulzu-Moraru - Csaba-Ilie Silvesan

Vf Bulzului - Csaba-Ilie Silvesan

Șaua Mâțului - Csaba-Ilie Silvesan

Valea P. Mâțului separă cele două sectoare distincte ale Godeanului nordic, respectiv platforma Muntelui Scărișoara - Vf. Scurtele (cu circul Scurtele) de Culmea Moraru-Gugu, dominată de înălțimea maximă din Munții Godeanu: Vf. Gugu (2291 m).

Valea Mâțului - Csaba-Ilie Silvesan

Culmea Moraru spre Gugu - Csaba-Ilie Silvesan

 

Muntele Moraru - Vf. Gugu, marcaj Cruce Roșie (1 -1,5 h)

Părăsim creasta principală și începem parcursul peste Muntele Moraru, lăsând Vf. Godeanu (2229 m) în față și descoperind căldarea Lacului Moraru, la dreapta noastră. 

Vf Godeanu - Csaba-Ilie Silvesan

Căldarea cu Lacul Moraru - Csaba-Ilie Silvesan

Privind în față, observăm ținta noastră, Vf Dosului (2159 m) și Vf Gugu (2291 m).

Vf Dosului-Vf Gugu - Csaba-Ilie Silvesan

Cu un ultim efort, urcăm spre Vf Gugu (2291 m). altitudinea maximă din Munții Godeanu. 

Spre Vf Gugu - Csaba-Ilie Silvesan

 Vârful Gugu - Dania Roatiș

De pe Vârful Gugu putem admira Lacul Gugu și circurile glaciare din Valea Mâțului, dincolo de care se disting vârfurile: Borăscu, Galbena, Munții Retezat.

Lacul Gugu - Dania Roatiș

Platforma de Eroziune Alpina Borascu - Csaba-Ilie Silvesan

Lacul Gugu, aflat în căldarea suspendată de sub vârful Gugu, este legat cu un altul mai mic, Ambele sunt înconjurate de grohotișuri și stânci șlefuite de ghețari.

Lacul Gugu - Marius Munteanu

l.acul Gugu - Csaba-Ilie Silvesan

Spre sud privim culmea ce tocmai am străbătut-o. 

Culmea Dosu-Moraru - Csaba-Ilie Silvesan

De la vârful Gugu, Cruce Roșie trece de Vârful Merila Mare (2172 m), apoi coboară pieptiș (300 m D-), pe un jgheab pietros, pe sub vârful Merila Mică, la refugiul Gugu (Branu). 

Culmea vârfurilor Gugu-Merila Mare - Csaba-Ilie Silvesan

Refugiul Branu (1686 m) este unul dintre cele mai interesante refugii de munte de la noi din țară: clădit pe o bază de pietră, refugiul din lemn are acoperișul cu iarbă și panouri solare. 

Refugiul Gugu - Daniel Morar

De la refugiul Gugu (Branu), coboară spre Lacul de Acumulare Gura Apei. 

Lacul Gura Apei și Muntii Tarcu - Csaba-Ilie Silvesan

Citește și Traseu clasic de iarnă - schi de tură spre Vârful Țarcu

Sperăm că ți-a plăcut acest articol și te vei inspira pentru propria drumeție în natură, alegând chibzuit traseul, de pe harta de drumeție MN25 Godeanu - Țarcu - Muntele Mic

 

Redactare și format: Manu Muntomanu

Fotografii: Csaba-Ilie Silvesan, Radu Munteanu, Carmen Paraschiv & more

Lacul Borăscu - Csaba-Ilie Silvesan

Citește și Clasic de Făgăraș - De la Bâlea Lac spre Vf. Negoiu