Drumeție pe urmele ghețarilor, în Retezatul Mic

De ce am face o drumeție în Retezatul Mic:

• pentru a vedea spectaculoșii monoliți albi din jurul vârfului Piatra Iorgovanului;
• pentru a explora fascinanta lume de carst și relief glaciar a văii Soarbele;
• pentru a călători vizual până departe, din punctele de belvedere ale traseului;
• pentru a admira renumitele flori de colț și jocul caprelor negre.

Monolitul Piatra Iorgovanului

Citește și În căutarea carstului alpin din Munții Piule-Iorgovanu

Tăul Fără Fund, un lac carstic de pe Valea Soarbele.

Valea Cernei văzută de pe Piatra Iorgovanului.

Citește și Călător în Parcul Național Domogled-Valea Cernei

Retezatul Mic – scurtă prezentare geografică

Retezatul Mic sau Munții Piule-Iorgovanu sunt denumirile sub care este cunoscută ramura sud-vestică a Munților Retezat, cea care se desprinde din Vf. Custura și se desfășoară spre V-SV până la contactul cu Munții Godeanu. Creasta principală a acesei grupe este cuprinsă între Șaua Plaiului Mic spre est și Șaua Paltinei (Soarbele) spre vest. În același timp acești munți sunt delimitați spre nord și sud de două văi puternic adâncite, Valea Lăpușnicului Mare respectiv Valea Jiului de Vest.

Valea Lăpușnicului Mare, limita de nord a Retezatului Mic.

Citește și Drumeție de toamnă în inima Retezatului

Munții Piule Iorgovanu se diferențiază net de fratele mai mare, Munții Retezat, prin altitudini mai mici (Vf. Piule - 2081m fiind cea mai mare cotă), prin prezența calcarelor pe suprafețe întinse (cca 40 km²)  și, ca o consecință, prezența reliefului carstic de suprafață și subteran sub forma cheilor, dolinelor, avenelor, lapiezurilor, peșterilor dar și prin prezența unei carstoplene de altitudine: carstoplena Albele-Piatra Iorgovanului (+/- 1900m).

Carstoplena Albele - Iorgovanu.

Relieful glaciar din zona Piatra Iorgovanului - Valea Soarbele

Relieful glaciar de eroziune din Retezatul Mic a fost documentat sub toate formele principale prezente în Carpați:  ghețari de circ, de vale și de platou. Văile pe care s-au dezvoltat ghețari sunt: Soarbele, Scorota, Buta și Găuroane. Ghețarii de platou au fost prezenți pe suprafața nivelată Drăgșanu, sincronă suprafeței Borăscu din Munții Godeanu. Traseul nostru ne poartă pe pitoreasca vale glaciară Soarbele, cu profilul transversal tipic, larg rotunjit.

Cadru general cu traseul, văzut de pe creasta Oslea.

Relieful glaciar de acumulare este întâlnit în principal prin morenele prezente pe Valea Soarbele. Acestea sunt formate din fragmentele de rocă smulse, transportate și depuse de ghețar la diferite altitudini și sub diferite forme: morene frontale, morene laterale, etc. Ele sunt vizibile în Valea Soarbele sub forma unor valuri de roci mai mult sau mai puțin acoperite de vegetație.

Morenele de pe Valea Soarbele, văzute din Oslea.

Relieful carstic din zona Piatra Iorgovanului - Valea Soarbele

Relieful carstic este prezent în Valea Soarbele sub forma dolinelor și a lapiezurilor. La obârșia acestei văi există chiar un câmp de doline. În unele doline sunt cantonate mici lacuri semipermanente. În apropiere de stâna Soarbele se găsește cel mai mare lac carstic, numit Tăul Fără Fund. Acesta este un lac permanent, alimentat de un mic izvor dinspre Plaiul Soarbele. Un fenomen carstic specific Văii Soarbele, dedus și din denumirea acestei văi, este cel de pierdere a apei de suprafață prin sorburi. Astfel, în Valea Soarbele toată apa se pierde în subteran, fapt favorizat și de staționarea ei în spatele morenelor. Toată apa pierdută prin sorburi este transferată prin sistemul subteran de drenaj spre Izvoarele Cernei.  

Un lac de dolină din Șaua Soarbele (Paltina), limita dintre Retezatul Mic și Godeanu.

Citește și Din Retezatul Mic până pe Vârful Gugu, munții Godeanu

Lapiezurile sunt de asemenea forme carstice, cu aspectul unor mici șanțuri sau caneluri, prezente pe suprafețele calcaroase. Sunt documentate aici așa-numitele caneluri sau caneluri nivale, dezvoltate pe fețele puternic înclinate de la Piatra Iorgovanului și împrejurimi, dar și pe Valea Soarbele.

Lapiezuri lângă Stâna Soarbele.

Drumeție: Câmpușel - Piatra Iorgovanului – Vf. Stănuleții Mari – Valea Soarbele

Caseta tehnică: distanță: 14.8 km; dificultate: mediu; durata: 7 ore; urcare: 926 m; marcaje: Triunghi Roșu,  Bandă Roșie,  Punct Roșu, DN66A (nemarcat).

Traseul nostru văzut din Oslea.

Descriere:  traseul urcă din Valea Jiului de Vest de la Casa de vânătoare Câmpușel, pe un picior sudic al vârfului Piatra Iorgovanului, parcurge sectorul vestic al crestei principale a Retezatului Mic, dintre Piatra Iorgovanului și Șaua Paltinei, și coboară pe Valea Soarbele înapoi la Câmpușel.

Poteca de pe Culmea Iogovanului.

Câmpușel - Piatra Iorgovanului 

Lăsăm mașina într-unul dintre locurile de parcare de pe DN66A, din apropiere de Casa de vânătoare Câmpușel. Pornim de la altitudinea de 1180 m, din dreptul locului de popas amenajat cu băncuțe și masă, acolo unde găsim și primul stâlp de marcaj. Traversăm Jiul de Vest pe un pod și ținem spre dreapta prin poiana din față, intrând în pădure pe piciorul sudic al Iorgovanului.

Traseul de urcare de la Câmpușel pe Culmea Iorgovanului.

La început traversăm zone de alternanță a foioaselor cu coniferele, pentru ca în partea superioară a potecii să rămână doar conifere. După cca o oră de urcuș constant ajungem într-o zonă a culmii cu mici poieni, care alternează cu pâlcuri de molid și jneapăn. Pe măsură ce urcăm începem să vedem culmile din jur. Spre sud vedem creasta Oslea, spre SV Piatra Cloșani și Vf. lui Stan, din Munții Mehedinți. Mai aproape de noi, spre nord, vedem circul Găuroane, spre care avem câteva puncte de belvedere pe dreapta potecii. Tot de aici se vede un vârf intermediar dinspre Vf. Piatra Iorgovanului. Când ajungem pe acel vârf intermediar, situat la sud de Piatra Iorgovanului, și care are dezvoltat un perete amețitor spre Valea Iarului, zările ni se deschid în toate direcțiile. De aici mai facem cca 15-20 de minute până pe Vf. Piatra Iorgovanului.

Plecăm dimineața la ora 7, la lumina frontalei.

Prima parte este urcarea prin pădure.

Ieșirea în zona cu rariște de altitudine a Culmii Iorgovanului.

Spre sud-est vedem răsăritul și creasta Oslea.

Spre sud-vest vedem Munții Mehedinți și Piatra Iorgovanului.

Spre nord vedem circul Găuroane.

Vârful intermediar, pe poteca spre Piatra Iorgovanului.

Piatra Iorgovanului și Munții Retezat văzute de pe vârful intermediar.

Citește și Drumeție în Retezat, spre Tăul Porții - lacul de poveste

Munții Retezat văzuți de pe vârful secundar al Iorgovanului.

Piatra Iorgovanului și Vf. Stănuleții Mari, văzute de pe vârful secundar.

Vf. Stănuleții Mari.

Privind de pe culmea Iorgovanului spre abrupturile dinspre obârșia Iarului.

Peretele vârfului secundar.

Floare de colț.

Lapiezuri caneluri la Piatra Iorgovanului.

Piatra Iorgovanului.

Piatra Iorgovanului - punct de belvedere

Acest vârf, de 2014 m, este unul dintre cele mai frumoase puncte de belvedere din Retezatul Mic. De jur-împrejur putem distinge: spre SV Munții Mehedinți și Munții Cernei, delimitați de Valea Cernei. Spre vest Munții Godeanu, cu cel mai înalt vârf al lor, Vf. Gugu. Spre nord-vest se văd Munții Țarcu, iar spre nord, dincolo de valea Lăpușnicul Mare, Munții Retezat cu principalele lor vârfuri: Retezat, Peleaga, Păpușa, Custura. Spre est se poate zări creasta principală a Munților Parâng, dintre vârfurile Parângul Mic și Parângu Mare.

Vedere de pe Piatra Iorgovanului spre Munții Mehedinți (Vf. lui Stan) și Valea Cernei.

Citește și Toamna în Mehedinți - Vârful lui Stan și Poienile de Sus (Crovuri)

Vedere de pe Piatra Iorgovanului spre Piatra Cloșani.

Vedere de pe Piatra Iorgovanului spre Munții Cernei.

Vedere de pe Piatra Iorgovanului spre Vf. Gugu.

Citește și Grădinile suspendate ale Godeanului - sub vârful Gugu

Vedere de pe Piatra Iorgovanului spre Vf. Peleaga.

Vedere de pe Piatra Iorgovanului spre Vf. Păpușa.

Vedere de pe Piatra Iorgovanului spre Vf. Custura.

În zilele cu maximă claritate atmosferică, se pot zări, pe deasupra Muntelui Pleșa și prin stânga Munților Parâng, chiar pe deasupra Stațiunii Parâng, Munții Făgărașului. Se pot observa și Munții Vâlcan, precum și părți din Munții Șureanu, Lotrului și creasta Buila-Vânturarița din Munții Căpățânii.

Vedere de pe Piatra Iorgovanului spre Munții Parâng și Munții Făgărașului.

Citește și Drumeție prin „sipetul cu comori” al Parângului

Citește și Făgărașii nordici, circuit: Muchia Drăgușului – Valea Viștișoarei

Vedere de pe Piatra Iorgovanului spre Vf. Albele și Vf. Șureanu.

Citește și Munții Șureanu - raiul sporturilor de iarnă

Piatra Iorgovanului - Șaua Paltina

De pe Vf. Piatra Iorgovanului coborâm pe marcajul Triunghi Roșu spre NE, părăsindu-l, acolo unde acesta cotește spre dreapta, pentru a ajunge la marcajul Bandă Roșie, în dreptul unei lespezi pe care este inscripționat cu vopsea roșie ”Spre Șaua Plaiului Mic”. De la această lespede urmăm poteca printre jnepeni pe sub versantul nordic al Vf. Piatra Iorgovanului, până în șaua de la vest de acesta. Trecem pe lângă adăpostul unei stâne și urcăm spre Vf. Stănuleții Mari. Putem alege să urcăm, pe nemarcat, până pe acest vârf, cu frumoase perspective spre Retezat, Godeanu și Valea Lăpușnicului Mare. În partea de SV a  vârfului Stănuleții Mari se află Șaua Paltinei, limita dintre Retezatul Mic și Munții Godeanu.

Coborârea de pe Piatra Iorgovanului spre marcajul crestei principale.

Lespedea de la care intrăm pe marcajul crestei principale.

Vedere din șaua vestică spre Vf. Piatra Iorgovanului.

Vedere din șaua vestică a Iorgovanului spre obârșiile Văii Iarului.

Vedere spre monolitul de pe culmea Iorgovanului.

Vedere din țaua vestică a Iorgovanului spre vârfurile Stănuleți.

O capră neagră ne privește mirată

Vârful Stănuleții Mari.

Citește și Drumeție de o zi pe trei vârfuri din topul 2500+m

Vedere de pe Vârful Stănuleții Mari spre Vf. Piatra Iorgovanului.

Vedere de pe Vârful Stănuleții Mari spre platforma Borăscu.

Vedere de pe Vârful Stănuleții Mari spre Valea Lăpușnicului Mare și Munții Țarcu.

Citește și La capăt de Meridionali - Munții Țarcu la început de iarnă

Vedere de pe Vârful Stănuleții Mari spre Vf. Piule.

Citește și Retezatul Mic - Prin Cheile Scorota și pe Culmea Piule - Pleșa

Vedere de pe Vârful Stănuleții Mici spre Iezerele Berhinei.

Vedere de pe Vârful Stănuleții Mari spre suprafața Drăgșanu.

Vedere dinspre Vârful Stănuleții Mici spre Vârful Stănuleții Mari.

Vedere de pe Vârful Stănuleții Mici spre Valea Lăpușnicului Mare.

Vedere spre Vf. Piatra Sturului.

Vedere dinspre Vârful Stănuleții Mici spre Șaua Paltina.

Șaua Paltina - Câmpușel

Vedere din Oslea spre sectorul Șaua Paltina - Stâna Soarbele.

Din Șaua Paltina vom începe coborârea pe marcajul Punct Roșu, spre Valea Soarbele, nu înainte de a admira câmpul de doline din această șa. Din Șaua Paltinei marcajul va fi mai rar, dar suficient pentru a putea menține direcția corectă spre Stâna Soarbele și, în continuare prin pădure, spre DN66A. Coborând pe Valea Soarbele vom admira pe rând circul glaciar al acestei văi, numeroasele șiruri de morene și Tăul Fără Fund. În apropierea stânei Soarbele, pe stâncile din apropiere, vom descoperi frumoase lapiezuri și o deosebită perspectivă spre creasta Oslea. Intrarea în pădure este semnalizată printr-un stâlp de marcaj, iar mai apoi vom fi atenți să descoperim triunghiul roșu pe trunchiurile copacilor. Vom ajunge astfel la DN66A, care chiar dacă are statut de drum național, se aseamănă mai mult cu un simplu drum forestier. De aici vom mai avea de parcurs aproximativ 1,8 km până să închidem circuitul la locul de popas de lângă Casa de vânătoare Câmpușel.

 

Șaua Paltina și câmpul său de doline.

Lac de dolină în Șaua Paltina.

Citește și Ochii albaștri ai munților - lacurile glaciare din Meridionali

Lac de dolină în Șaua Paltina.

Primul stâlp de marcaj spre Valea Soarbele.

Valea Soarbele.

Piatra Iorgovanului văzută de pe poteca spre Valea Soarbele.

Tăul Fără Fund, un lac de dolină din Valea Soarbele.

Tăul Fără Fund.

Stâna Soarbele și creasta Oslea.

Stâna Soarbele văzută spre circul Soarbele.

Stâlpul de marcaj care ne indică intrarea potecii în zona forestieră.

Zona în care poteca intră în pădure.

Sectorul forestier al potecii Punct Roșu.

Momâie pe traseul nostru.

Creasta Oslea văzută de pe poteca prin pădure.

DN66A.

Izvor pe marginea DN66A.

DN66A în sectorul asfaltat din apropiere de Câmpușel.

Locul de popas de lângă Casa de vânătoare Câmpușel.

 

Sperăm că ți-a plăcut acest articol și ți-a dat inspirație pentru ture în natură, descoperind Munții Piule-Iorgovanul cu MN06 - Harta de drumeţie a Munților RETEZAT ediţia a 3-a

Munții Piule-Iorgovanu (Retezatul Mic) și masivele învecinate.

Redactare, format și fotografii: Daniel Morar