Drumeție peste Bedeleu într-o zi de toamnă

De ce să vizităm Bedeleul:

• Pentru a vedea cel mai lung perete calcaros din Trascău;
• Pentru a vizita frumoasele Cascade de Travertin;
• Pentru a vedea Valea Mijlocie a Arieșului de la înălțimea balconului din acest perete;
• Pentru a surprinde una dintre frecventele mări de ceață care se formează aici;
• Pentru a vizita Poarta Zmeilor și Peștera Zmeilor, formate în acest abrupt;

 

Abruptul vestic al Bedeleului văzut din Scărița-Belioara.

Citește și Scărița-Belioara - Perla rezervațiilor din Muntele Mare

Cascada de Travertin.

Valea Arieșului văzută de la balconul panoramic.

Marea de ceață văzută de la balconul panoramic.

Poarta Zmeilor.

Peștera Poarta Zmeilor.

Citește și Munții Trascău - pe Vf. Ugerului la debut de an fără zăpadă

Suprafața Ciumerna-Bedeleu – considerații geografice

Suprafața Ciumerna-Bedeleu este o suprafață de nivelare rezultată în urma eroziunii generate de către agenții externi în condiții continentale (eroziune fluvială, pluvială, dezagregare, alterare etc), iar marginal și prin abraziune marină (I.P. Argeșel, 1977). Procesele nivelatoare s-au produs într-un interval îndelungat, de cca 30 de milioane de ani, între finalul cretacicului și finalul oligocenului (65-35 de milioane de ani în urmă). Rezultatul acestor procese, la nivel local, este Platoul Bedeleu, o suprafață carstică cu înălțimi de 1100-1200 m, mărginită de abrupturi pe trei laturi (nord, est și vest), presărată cu lapiezuri, doline și uvale.

Platoul Bedeleu.

„Micul Bucegi” din Trascău

 

Similitudinea cu Munții Bucegi se rezumă la prezența unui platou înalt mărginit pe trei laturi de abrupturi. Dincolo de aceste asemănări, cele două unități montane nu au nimic în comun.

Citește și Drumeție peste vârfurile Trăscăului nordic

Abruptul Bedeleului văzut din Muntele Mare.

Poarta Zmeilor și Balconul panoramic văzute de pe traseul spre creasta Vulturese.

Citește și Aprilie prin lumea de calcar a Scăriței și a Vulturesei

Citește și Muntele Mare – Turnul de veghe al Apusenilor

Abruptul Bedeleului văzut de pe poteca Cruce Roșie.

Abruptul Bedeleului și grohotișurile de la baza lui.

Traseul Sălciua de Jos - Peștera Poarta Zmeilor - Izvoarele

Caseta tehnică: marcaj: Cruce Roșie; dificultate: mediu; distanță: 14 km; durată: 5:00-6:00h; urcare: 1140 m; coborâre: 1020 m.

Atenție! Traseul este deviat în prezent pe lângă gardul electrificat al împrejmuirii pastorale, partea centrală a Platoului Bedeleu fiind folosită în prezent pentru pășunatul animalelor.

Poteca Cruce Roșie ocolește gardul din Platoul Bedeleu.

Sălciua (puntea peste Valea Morilor) – Cascada de Travertin (45 min)

Traseul pornește din centrul localității Sălciua, la intersecția DN75 cu DC130 (Sălciua - Sub Piatră) sau din aval de localitate, din stația de autobuz de pe DN75, din dreptul punții pietonale peste râul Arieș. Cele două variante de potecă se unesc în apropierea punții peste râul Valea Morilor, care se poate traversa pe o punte pietonală. La capătul punții întâlnim primul panou al potecii tematice "Pietrele Vorbitoare", care ocolește muntele pe un traseu oarecum paralel cu Arieșul. După ce traversăm puntea, traversăm în urcare moderată câteva poieni și sectoare de pădure și, după cca 45 de minute, ajungem în poiana Șipote, unde întâlnim traseul 2 (Triunghi Roșu). Ne abatem doar 100 m ca să vizităm cascada Șipote aflată mai jos de poiană.

Case din Sălciua.

Puntea peste Valea Morilor.

Primul panou al traseului tematic.

Indicator spre Cascada de Travertin (Șipote).

Panou al potecii tematice.

Primele poieni ale potecii.

Sector din pădure al potecii.

Alte poieni ale potecii.

Indicator în apropierea unui izvor.

Troiță pe marginea potecii.

Porumbar.

Fructe de corn, acrișoare dar gustoase.

Panou al traseului tematic.

Primele belvederi spre Depresiunea Sălciua.

Indicator spre Cascada Șipote de sus.

Aproape de Cascada Șipote.

Panou lângă cascada Șipote.

Peretele peste care cade cascada.

Cascada de Travertin (Șipote).

Cascada se răsfiră peste peretele tapetat cu mușchi.

Cascada de Travertin – Poarta Zmeilor (2h)

Reveniţi în poiană, urcăm abrupt prin pădure și câștigăm repede altitudine. La un moment dat, se deschide o frumoasă priveliște cu râul Arieș șerpuind printre munţi. După încă o urcare, mai scurtă, întâlnim un mic indicator care ne abate doar 30 m până la un balcon construit din lemn. Acesta are instalat pe balustrada de lemn un panou panoramic, care ne indică principalele vârfuri vizibile din acest punct. Perspectiva este uimitoare întrucât suntem suspendați la peste 650 m deasupra Văii Arieșului. Ce putem vedea de aici: Depresiunea Sălciua, Vârful Poienița, cel mai înalt al Metaliferilor, Rezervația Scărița-Belioara, Creasta Vulturese, Muntele Mare, Cheile Pociovaliștei, localitățile Ocoliș și Lunca Arieșului. În apropiere se află peștera și arcada Poarta Zmeilor, fascinante mărturii fosile ale unei îndelungate modelări carstice a Bedeleului.

Poiana Șipote și abruptul Bedeleului.

Panou în Poiana Șipote.

Peretele vestic al Bedeleului la Poiana Șipote.

Bloc de travertin.

Peretele vestic al Bedeleului și grohotișul de la baza sa.

Sector domol al potecii.

Aranjament vegetal.

Sector abrupt al potecii.

Punct de belvedere lângă potecă.

Imagine de la punctul de belvedere.

Poteca ajunge la baza pereților.

De la un punct de belvedere superior.

Vedere spre zona balconului panoramic.

Vedere spre Depresiunea Sălciua.

Indicator spre balconul panoramic.

Sector cu lapiezuri spre balconul panoramic.

Balconul panoramic.

Vedere de la Balconul panoramic.

Depresiunea Sălciua și Munții Metaliferi.

Localitatea Ocoliș, Scărița-Belioara și Muntele Mare.

Citește și SCĂRIȚA-BELIOARA – NATURA ÎN CULORI

Panoul panoramic de la Balcon.

Citește și Scărița Belioara, emblematică pentru Munții Apuseni

Arcada Poarta Zmeilor.

Arcada Poarta Zmeilor văzută chiar de sub ea.

Intrarea în peștera Poarta Zmeilor.

Interior la peștera Poarta Zmeilor.

Poarta Zmeilor – Cheile Plaiului – Satul Izvoarele (2:45h)

De la Poarta Zmeilor poteca continuă spre nord, în urcare ușoară prin pădure, cca 1,3 km, iar apoi printr-un șir de poieni cu vegetație ierboasă înaltă și urzici. Ultima poiană se deschide spre Platoul Bedeleu, loc folosit de crescătorii de vite pentru pășunat. Aici, marcajele sunt rare, dar identificăm un stâlp indicator cu 4 săgeţi, înspre care ne îndreptăm. Întâlnim traseele 1 (Bandă Roșie) și 5 (Bandă Albastră). Continuăm pe deasupra unei doline care are un mic ochi de apă și ne îndreptăm spre un alt stâlp indicator care are la bază o cruce de hotar din piatră, inscripționată. Pe indicator este dată o distanță de 4 km și 2 ore până în satul Izvoarele, prin Cheile Plaiului. Începem coborârea spre chei pe lângă gardul împrejmuitor al pășunii și străbatem cheile trecând cu grijă pe lângă mai multe mici cascade peste care sare pârâul. Apoi poteca se îndepărtează ușor de firul apei. După ieșirea din pădure întâlnim un drum pe care-l urmăm până în localitatea Izvoarele.   

De la peștera Poarta Zmeilor, continuăm spre stânga (nord).

Ieșirea din pădure spre Platoul Bedeleu.

Dolină cu apă pe Platoul Bedeleu.

Indicator turistic pe Platoul Bedeleu.

Coborârea din Platoul Bedeleu spre Cheile Plaiului se face pe lângă gardul pășunii.

Coborârea prin Cheile Plaiului.

Prin Cheile Plaiului.

Cheile Plaiului.

Ieșirea din aval a Cheilor Plaiului.

Spre localitatea Izvoarele.

Casă tradițională din satul Izvoarele.

Masivul Data văzut de pe DC 80, Izvoarele.

Obiective turistice de pe traseu

Cascadele de Travertin (Cascada Șipote) – este denumirea unei succesiuni de cascade formate pe cursul unui șipot (pârâiaș) care izvorăște din abruptul vestic al Bedeleului. Alimentarea acestuia se face în platoul carstic al Bedeleului. Apele urmează apoi trasee subterane neștiute și sunt evacuate în final prin acest șipot, afluent al Arieșului. Apele izvoarelor carstice ies la suprafață încărcate cu carbonați pe care îi depun sub forma travertinului poros în zona acestor cascade. Cascadele de Travertin de sus sunt situate în apropierea traseului Cruce Roșie, la altitudinea de cca 640 m, iar Cascada de Travertin de jos este situată chiar la vărsarea șipotului în râul Arieș, fiind vizibilă de pe DN75.  

Cascada de Travertin, de sus.

Cascada de Travertin, de jos.

Poarta Zmeilor este denumirea unei arcade din abruptul vestic al Bedeleului, provenită din evoluția îndelungată a unei cavități subterane.

Poarta Zmeilor.

Peștera Poarta Zmeilor mai este denumită si Peștera de la Groși. Este o peșteră fosilă situată la marginea vestică a platoului carstic al Bedeleului, la altitudinea de aproximativ 1150-1170 m. Peștera are o intrare mai scundă de 2 m și o lungime de 125 m. Are speleoteme sub forma stalactitelor, stalagmitelor, depuneri parietale, gururi. În tavanul ei se găsesc hornuri, iar pe pardoseală argilă. Pe tavanul peșterii hibernează lilieci.

Peștera Poarta Zmeilor.

Trasee din Bedeleu:

Bandă Roșie - Sălciua de Jos - Peștera Poarta Zmeilor – Izvoarele;

Bandă Galbenă - Sălciua de Jos - Platoul Bedeleu - Cheile Vălișoarei (Aiudului);

Bandă Albastră - Colţești - Platoul Bedeleu - Vânătările Ponorului;

Triunghi Roșu - Lunca Arieșului - Poiana Șipote - Peștera Huda lui Papară;

Cruce Albastră - Cabana Râmeţ - Brădești - Sălciua de Jos;  

Cruce Galbenă - Rimetea - Vf. Ugerului - Lunca Arieșului.

Frumusețea Bedeleului în octombrie.

Frumusețea Bedeleului toamna.

Sperăm că ți-a plăcut acest articol și ți-a dat inspirație pentru ture în natură, descoperind Platoul Bedeleu cu MN10 - Harta de drumeţie a Munților TRASCĂULUI

 

Redactare, format și fotografii, Daniel Morar.