Început de primăvară în Retezatul Mic, Munții Piule-Iorgovanu

Retezatul Mic se numără printre cele mai spectaculoase destinaţii ale iubitorilor de drumeții pe munte, chiar dacă “omologul” său mai mare “se laudă” cu aprox. 100 de lacuri glaciare (mai mari și mai mici) și două vârfuri de peste 2500 m altitudine (Păpușa și Peleaga). 

Citește și Retezatul “ochilor albaștri” - în drumul spre Păpușa și Peleaga

Munții Piule-Iorgovanu, cunoscuți în literatura turistică sub numele de Retezatul Mic, se află în partea sudică a masivului, despărțiți de Retezat prin Valea Lăpușnicului Mare și P. Buta. 

Aspectul reliefului individualizează acești munți atât de Retezatul nordic cât și de Godeanu, aflat în vest, datorită calcarelor jurasice modelate sub formă de doline, chei, văi seci, peșteri și avene, dar și prin creste stâncoase impunătoare. O altă particularitate sunt suprafețele de nivelare (în special nivelul Borăscu), extinse dinspre zona Vf. Gugu - Munții Godeanu.

Citește și Grădinile suspendate ale Godeanului - sub vârful Gugu

 

Superlativele despre Retezatul Mare sunt elocvente și incontestabile:

- masivul cu cele mai multe lacuri glaciare: 40 de lacuri mari și mijlocii, 18 lacuri mărunte (toate permanente), plus alte câteva zeci doar ca ochiuri de apă care seacă uneori

- Lacul Bucura - cel mai întins lac din ţară, Lacul Zănoaga - cel mai adânc 

- primul Parc Național al României, cu zone de protecție strictă deosebit de valoroase - între care Rezervația științifică Gemenele) 

Citește și Mărețul Jude - străjer peste Rezervaţia Gemenele și bazinul Judele 

- două vârfuri de peste 2500 m și alte câteva de peste 2400 m altitudine pe culmile secundare (Custura, Vf. Mare, Vf. Capul Văii Rele, Bucura I, Vf. Retezat, Vf. din Mijloc și Judele, căruia îii lipsesc 2 m până la cota 2400).

Citește și Retezatul - Nestemata Coronei Montium

Cu toate acestea nu trebuie neglijat Retezatul Mic, numit și Retezatul Calcaros. Culmile sale, cu chei înguste și vârfuri semețe de peste 2000 m, atrag anual mii de turiști. 

Vedere de pe varful Piule - Marius Turc

Accesibilitate:

Văile sudice, tributare Jiului de Vest, sunt mai lungi, dar cu pantă mai redusă, în timp ce văile de pe versantul nordic, ce se varsă în Lăpușnicul Mare sunt abrupte, dar mai scurte.

Așa se face că potecile turistice de acces spre Retezatul Mic sunt în majoritate dinspre sud. 

Singura cale auto de a ajunge în Retezatul Mic este dinspre Depresiunea Petroșani, trecând prin zona Câmpu lui Neag. De altfel, aici se regăsesc și puținele unități de cazare. Alte opțiuni de cazare: 

- Cabana Buta, pe drumul ei de acces, tot mai abrupt, impracticabil pentru maşini joase sau

- Complex Turistic Cheile Butii, cu 3 clădiri dispuse triunghiular (1 afectată de incendiu 2020)

- Casa de Vânătoare Câmpuşel, cu camping / glamping Valea Iarului

Camping / Glamping Valea Iarului - Sima Constantin

 

Trasee Turistice:

-Cruce Roșie: Complex Turistic Cheile Buţii - Cabana Buta - Şaua Plaiul Mic - Poiana Pelegii 

-Bandă Galbenă: Cabana Buta - Vârful Piule - Vârful Pleşa - Schitul Pleșa - Gura Butei

-Punct Galben: DN66A - Valea Scorota - Şaua Scorota (acces Vf. Piule) - Cabana Buta

-Triunghi Roșu: Casa Câmpuşel - Piatra Iorgovanului - Şaua Paltina - Lunca Berhina

-Punct Roșu: DN66A - Valea Soarbele - Stâna Soarbele - Tău Fără Fund - Şaua Paltina

Citește și În căutarea carstului alpin din Munții Piule-Iorgovanu

Pe lângă aceste trasee turistice marcate există și o serie de trasee tematice:

- circuitul tematic ”Paradisul Verde din Cheile Iarului” - marcat cu semnul ”floare albastră”

- poteca tematică  ”Podul natural din Scocul Urzicarului” - marcată cu semnul ”floare roșie” 

- poteca turistică tematică  ”Cascadele Valea Mării – Cascadele Lazăru” - ”floare verde”

- poteca tematică ”Podul natural din Găuroane” - în curând (sursa)

- traseul cicloturistic “Drumul lui Neag”

- traseul MountainBike Cabana Buta MTB (realizat de Fundația Noi Orizonturi).

 

Rezervații și monumente ale naturii în Retezatul Mic

-Rezervația naturală "Peștera Zeicului" - Monument al naturii, deoarece prezintă o mare varietate de formațiuni stalagmitice și un bogat material paleontologic.

Peștera Zeicului - Atilla Dobai

-Cheile Buții, Cheile Scorotei, Cheile Scocului, Cheile Iarului, Cheile Găuroane (Scocului) etc.

Cheile Buții - Attila Dobai

Arcada din Cheile Iarului - Sima Constantin

Zona calcaroasă din Retezatul Mic este deosebit de importantă din punct de vedere floristic deoarece găzduiește un număr mare de plante rare sau endemice. La limita dintre aceste pajiști și zonele de stâncărie se pot întâlni bujorul de munte și jneapănul (sursa).

 

Traseu Cheile Scorota - Stâna Scorota - Şaua Drăgșanu - Vf. Piatra Iorgovanului - Câmpușel

Traseul de urmat: Punct Galben spre Stâna Scorota, urcare spre Vf. Albele prin Șaua Drăgșanu (nemarcat) apoi Bandă Roșie spre Piatra Iorgovanului și Triunghi Roșu spre Câmpușel - cca. 7-8 h

 

După ce trecem de Câmpu lui Neag, luăm drumul auto spre Casa de Vânătoare Câmpuşel care trece pe lângă Complex Turistic Cheile Buţii, pe valea Jiului de Vest.

Urcând pe DN66A de la Câmpu Mielului către Câmpuşel, observăm pe partea dreaptă a drumului un pod peste Jiu de Vest şi un stâlp indicator. Aici este intrarea în traseu, care în scurt timp pătrunde în Cheile Scorota, seci, fără apă. 

Intrarea in traseu de pe drumul care duce catre Campusel - Marius Turc

Cheile Scorotei - Marius Turc

Poteca este lată, iar după chei ieşim într-o poieniţă, la confluenţa dintre două văi, ambele deocamdată seci, deşi una se numeşte Scorota cu apă şi una Scorota fără apă. Urcăm printr-o frumoasă pădure, iar înspre stânga (vest) admirăm abrupturile Vârfului Biserica, pe care dacă avem noroc vom vedea ciopoare de capre. 

La ieșirea din Cheile Scorotei - Marius Turc

Urcare pe vale, cu Vf Biserica in fundal - Marius Turc

Capră neagră - Marius Turc

Odată ce câștigăm altitudine, priveliștile se deschid și putem întâlni brândușe. 

Brandușe cu Vf. Biserica în fundal - Marius Turc

Ieșim la Stâna Scorota, unde întâlnim două construcții din lemn, bine întreținute.

Noua Stână Scorota - Marius Turc

Vechea Stâna Scorota - Ioan Benea Jurca

Așezată în golul alpin de sub Fața cu lăstuni, stâna se bucură de un peisaj sublim. 

Vechea stână Scorota, renovată recent - Marius Turc

Priveliştea spre depărtări cu Oslea în fundal, ne îmbie la un popas în tihnă, cu perspectiva superbă şi liniştitoare, în timp ce vârful Piule ne face cu ochiul. 

Privelistea spre Oslea - Marius Turc

Vedere catre varful Piule - Marius Turc

Aici e bine să ne aprovizionăm cu apă.

Sursa de apa, stana Scorota - Marius Turc

O ultimă privire în spate și începem urcușul susținut spre creastă, la intersecția cu poteca Bandă Roșie, ce străbate culmea Drăgșanu spre vest. Sus încă e iarnă și trebuie să fim atenți la comișe. Alegem urcarea prin Șaua Drăgșanu.

Privire in spate spre Oslea si Scorota - Marius Turc

Urcarea susținută - Marius Turc

Branduse la inaltime - Marius Turc

Lupta cu jnepenii - Marius Turc

Sus inca e iarna - Marius Turc

Fața cu Lăstuni ramane undeva departe, iar Vf. Drăgşanu și Scorota ne însoțesc.

Fața cu Lăstuni - Marius Turc

Vf Drăgşanu si Scorota - Marius Turc

Sus se ivește vârful Albele (2013 m), la dreapta avem Culmea Piule, spectaculoasă.

 Urcarea spre Șaua Drăgșanu - Marius Turc

Vedere din Şaua Drăgşanu - Marius Turc

Mai departe, străbatem platoul culmii Drăgșanu spre vârful Albele. Pe măsură ce urcăm, apar și culmi din Godeanu, însă Oslea este cea care ne cucerește. 

Vedere spre varful Albele - Marius Turc

Culmea Piule-Pleșa - Marius Turc

Vedere spre Godeanu - Marius Turc

Cu ochii pe Oslea - Marius Turc

După un nou urcuș se deschide orizontul spre Piule și creasta Parangului. 

La pas in Retezatul Mic - Marius Turc

Piule si creasta Parângului - Marius Turc

Urcarea finală spre Vârful Piatra Iorgovanului nu este ușoară. 

Spre Varful Piatra Iorgovanulu - Marius Turc

Urcare spre Varful Piatra Iorgovanulu - Marius Turc

Urcarea finala pe Varful Piatra Iorgovanului - Marius Turc

De pe vârful Piatra Iorgovanului (2014 m), priveliștea se deschide spre toate direcțiile.

Vedere spre Retezatul Mare - Marius Turc

Creste de-ale Retezatului - Marius Turc

După ce ne bucurăm de orizontul larg, începem coborârea spre Câmpușel, pe Triunghi Roșu.

Coborand spre Campusel - Marius Turc

Printre ghiocei - Marius Turc

 

 

Sperăm că ți-am dat inspirație pentru ture cu dor de ducă în Retezatul calcaros, cu Harta de drumeţie a Munților RETEZAT ediţia a 3-a

Redactare și format: Manu Muntomanu

Photo Credit: © Marius Turc, Sima Constantin & more

Creasta Oslea, vazuta din Retezatul Mic- Marius Turc

Piatra Iorgovanului și Oslea - Atilla Dobai

Citește și Făgăraș de primăvară - La brândușe pe Valea Sâmbetei