Incursiune în Bucegii nord-vestici

Munții Bucegi - caracteristici geografice

Munții Bucegi se disting în peisajul Carpaților românești prin numeroase particularități și trăsături unice:

Panoramă se pe Vf. Ocolit.

• un masiv restrâns ca întindere (300 km², adică de 8 ori mai restrâns decât Munții Făgărașului), încât, cineva cu o bună condiție fizică, îl poate traversa de la est la vest într-o tură de o zi;
• este masivul cu cei mai înalți pereți din țară: Peretele Văii Albe, Peretele Vulturilor, Peretele Gălbinele, Peretele Coştilei etc;

Peretele Văii Albe văzut de pe Creasta Văii Albe.

• este singurul masiv montan format pe conglomerate care are un relief glaciar bine dezvoltat;
• este un masiv de manual, în care se pot vedea mai multe tipuri genetice de relief:

 

Glaciar, cu circuri și văi cu profil transversal în U și profil longitudinal în trepte: văile: Gaura, Ciubotea, Mălăiești, Țigănești, Ialomiței, Șugărilor, Doamnei și circurile:  Morarului și Cerbului;

Valea Gaura, cea mai largă vale glaciară din Bucegi.

Carstic, cu peșteri, chei și avene: Cheile Horoabei, Cheile Urșilor, Cheile Cocorei, Cheile Coteanului, Cheile Tătarului, Cheile Zănoagei, Cheile Orzei etc; Peștera Ilomiței, Peștera Ursului etc.

Eolian (de eroziune diferențială): Babele, Sfinxul, ciuperci, coloane etc

Sfinxul, rezultatul eroziunii diferențiate a vântului (relief eolian)

Structural: polițe, brâne, trepte structurale, văi: consecvente, obsecvente, subsecvente;

 

Polițe structurale.

• peste pragurile structurale s-au format cascade: Urlătoarea, Valea Spumoasă, Vânturiș, Moara Dracului, Obârșia Ialomiței, Urlătoarea Clincii.
• Crucea Eroilor de pe Muntele Caraiman este cea mai înaltă cruce din lume amplasată pe un vârf montan, potrivit site-ului Guinness World Record;

Crucea de pe Muntele Caraiman.

• Releul de pe Vf. Coștila atinge cu vârful său punctul cu cea mai înaltă cotă a unei structuri artificiale din România (2570m);

Releul de pe Vf. Coștila.

• poate că singurul minus al acestui masiv minunat este faptul ca îi lipsește un lac glaciar major.

Lacul Țigănești.

Citește și Ochii albaștri ai munților - lacurile glaciare din Meridionali

Toate aceste trăsături au contribuit la definirea acestui masiv ca „leagăn al turismului montan românesc” încă de la finalul secolului XIX. Munții Bucegi sunt și în prezent munții cu cea mai mare densitate de dotări și facilități pentru drumeție, agrement și sporturi montane. Are cea mai mare densitate de trasee marcate, cele mai numeroase linii de telecabină/telegondolă/teleschi, numeroase trasee de ciclism, pârtii de schi și trasee de cățărare.

Cabana Caraiman, una dintre cabanele etalon.

Bran - Şaua Ţigăneşti - Cabana Omu

Complexul glaciar Mălăiești-Țigănești.

Caseta tehnică: dificultate: mediu-dificil; distanță: 15,5 km; durată: 6:15-7:45h; urcare: 1730 m;

Sinclinalul suspendat Bucegi.

Citește și  Munții Bucegi – incursiune la originile drumeției

Descrierea traseului

Este un traseu care urcă din Bran (Bran-Poarta), de la 760 m altitudine până pe Vf. Omu, la 2505 m. Drumul de apropiere se face pe DN73 (Pitești-Brașov). La NE de Castelul Bran, la intersecția cu DC 51 – Strada Valea Porții (fosta localitate Poarta) intrăm pe traseul Bandă Roșie ( comun cu traseele Triunghi Galben și Cruce Roșie)  și continuăm încă cca 3,5 km pe șoseaua care urcă până în parcarea de la baza Pârtiei Zănoaga. Aici, la altitudinea de 900 m ( 400 m mai jos de bariera care interzice accesul auto pe Valea Poarta), găsim un indicator turistic care ne arată împărțirea traseelor astfel:

• traseele Triunghi Galben, și Cruce Roșie continuă înainte pe Valea Poarta, urmând să se separe în amonte cu un kilometru, înainte de Poiana Zănoaga;
• traseul Bandă Roșie ne conduce spre stânga, în urcare spre baza Pârtiei Zănoaga.

Castelul Bran

Pârtia Zănoaga - Culmea Clincea

Noi vom urma, în urcare spre stânga, traseul Bandă Roșie , spre Şaua Ţigăneşti (5 ore) - Cabana Omu (7 ore), conform aceluiași indicator. După cca 10 minute ajungem la intrarea în zona pârtiei unde un indicator rutier ne interzice accesul auto. De aici, de lângă Baza Salvamont Bran, marcajul urcă pe stânga pârtiei până în partea ei superioară. Pe măsură ce urcăm spre vârful pârtiei ni se deschid largi panorame asupra zonei depresionare Bran și spre creasta Pietrei Craiului.

Intrarea pe pârtia Zănoaga - Bran.

Branul văzut de pe Pârtia Zănoaga.

Piatra Craiului văzută de pe Pârtia Zănoaga.

Citește și  Piatra Craiului - La pas pe potecile Crăiesei Carpaților

La aproximativ 100 m după finalul pârtiei poteca intră în pădure, prin care vom merge în următorii aproximativ 5 km. La cca 1,5 km de la intrarea în pădure întâlnim pe partea stângă un izvor. După alte câteva sute de metri (cca 3 km de la parcare) întâlnim un stâlp indicator de unde marcajul Bandă Roșie merge în paralel cu marcajul  Punct Albastru (Muchia Clincii - Valea Ciubotea) pe care le vom urma cca 15-30 min până pe Muchia Clincea (Poiana Pănicerului). Pe Muchia Clincea, la un alt indicator turistic aflăm că vom mai avea 3 ore până în Şaua Ţigăneşti și 5 ore până la Cabana Omu. De la acest indicator marcajul Punct Albastru dispare, urmând în continuare doar Bandă Roșie. După cca 10 minute o săgeată turistică ne indică orientarea potecii spre dreapta. De aici urcușul devine abrupt vreme de aproape o oră, până la Poiana Clincea.

Joncțiunea Bandă Roșie cu Punct Albastru.  

Poiana Pănicerului.

Stâlp turistic în Poiana Pănicerului: Ref. Țigănești: 3 ore.

Urcarea spre Poiana Clincea.

După 5,5 km de la parcarea de pe Valea Porții, care pot fi parcurși în 1:45-2:30h, poteca ajunge la un spectaculos punct de belvedere, în Poiana Clincea, la „Sfinxul de pe Clincea”. De aici putem admira zona de interferență dintre Depresiunea Bârsei și Culoarul Bran-Rucăr, dar și Piatra Craiului, Măgura Codlei etc. Poteca continuă prin zona numită „La Stânci” unde iese din etajul coniferelor și ajunge în golul alpin.

Poiana Clincea.

„Sfinxul” din Poiana Clincea.

Culmea Clincea - Refugiul Țigănești

După cca 30 de minute de la sfinx ajungem la un stâlp turistic de unde poteca părăsește Culmea Clincea și intră spre dreapta pe o curbă de nivel, ușor ascendentă, până în Şaua Ţigăneşti (2195 m). De la acest stâlp turistic, dacă vremea și vizibilitatea sunt bune, putem alege să urcăm direct peste Vf. Țigănești. Perspectivele de pe acest vârf sunt unice. La Refugiul Șaua Țigănești am parcurs 8 km de la parcare, într-un timp de 3:20h (vă reamintim că indicatorul de la plecare ne-a arătat 5 ore). Deci, la o condiție fizică bună, se poate și mai rapid. Aici întâlnim marcajul  Bandă Galbenă (Cabana Mălăieşti - Lacul Ţigăneşti - Şaua Ţigăneşti). În stânga vedem Valea Țigănești cu lacul Țigănești, iar în dreapta, Valea Ciubotei. De aici se văd, vârful Omu și stația meteo, dar și Vf. Scara peste care vom trece în curând.

Turnul Clincea

Indicator turistic de la ieșirea în golul alpin: Ref. Țigănești: 1:30h

Locul de unde poteca părăsește Culmea Clincea spre Ref. Țigănești.

Ref. Șaua Țigănești și Arcada Țigănești de sub Vf. Scara.

Culmea Clincea, pe care am urcat până aici.

Valea Velicanului, afluentă a Văii Glăjeriei.

Dinspre Muntele Țigănești spre Bran.

Ref. Șaua Țigănești văzut de pe Vf. Țigănești.

Vf. Omu văzut de pe Vf.Țigănești.

Ref. Șaua Țigănești.

Țimbalele din Piatra Craiului văzute de la Ref. Șaua Țigănești.

Masivul Iezer-Păpușa văzut de la Ref. Șaua Țigănești.

Orașul Zărnești văzut de la Ref. Șaua Țigănești.

Refugiul Țigănești - Vf. Scara

De la refugiu continuăm spre sud, pe Culmea Țigănești, puțin mai jos, spre est, de muchia ei. De aici până pe Vf. Scara este dat un timp de cca 1 oră pe o distanță de aproximativ 2 km. După o distanță de 1 km, care poate fi parcursă în 20-30 min, ajungem în partea cea mai spectaculoasă a traseului, zona Turnurilor Țigănești. Poteca echipată cu cabluri şi lanţuri urcă abrupt printre turnuri. Din anumite puncte ale acestui sector avem o perspectivă spectaculoasă asupra văii Ciubotei spre vest, dar și asupra văii Țigănești spre est. Poteca iese în platoul Vârfului Scara deasupra Hornului Ţigăneşti („La Scară”), de unde se deschide o panoramă impresionantă asupra Văii Gaura. Indicatorul de aici ne dă un timp de o oră până pe Vf. Omu (cca 2,5 km) și 20 min până la Hornul Mare al Mălăieștilor. Din platoul Scării marcajului Bandă Roșie i se alătură marcajul Triunghi Galben, cel care urcă din Bran pe Valea Ciubotea.

Urcarea de la Ref. Șaua Țigănești.

Poienile Ciubotea văzute de la Ref. Șaua Țigănești.

O coloană dorică sub Muchia Țigănești.

Turnuri sub Muchia Țigănești.

Turnurile Țigănești, cel mai spectaculos sector al traseului.

Poteca șerpuiește pe sub Turnurile Țigănești.

Turiști în zona Turnurile Țigănești.

Turnurile Țigănești.

Geoglife la Turnurile Țigănești.

Zona cu cabluri de sub Turnurile Țigănești („La Scară”).

Hornurile Țigănești văzute de pe un vârf secundar al Scării.

Vf. Scara, 2422 m.

Vf. Scara - Vf. Omu

De pe Vf. Scara (2422m) coborâm spre Șaua Hornurilor (2311 m), trecând prin partea sudică a două turnuri stâncoase. Primul este cel în care se găsește Arcada Țigănești, iar celălalt, mai înalt, este numit Vf. Padina Crucii. Din Hornul Mare se adaugă și marcajul Bandă Albastră (varianta de iarnă), iar după 800 m întâlnim și bifurcația cu varianta de vară a acestui marcaj, care urcă dinspre Râșnov pe la Cabana Mălăiești și merge spre Sinaia pe la Cabana Piatra Arsă. Pe stâlpul turistic de la această bifurcație este dat un timp de 30 de minute până la Cabana Omu, timp care se poate face și în 15 min. Pe Vf. Omu avem parcurși aproximativ 12,5 km. În apropierea Vârfului Omu putem vizita un al doilea vârf de peste 2500 m, al Bucegilor, Vf. Ocolit sau Vf. Bucura Dumbravă (2503 m).

Valea Țigănești văzută prin Hornurile Țigănești.

Arcada Țigănești (Arcada Gaura).

Panoramă a complexului galciar Mălăiești-Țigănești.

Citește și  Bucegii nordici: Țigănești - Bătrâna - Omu - Bucșoiu

Hornul Mare Mălăiești.

Hornul Mic Mălăiești.

Joncțiunea potecilor de vară și de iarnă Bandă Albastră. 

Cabana Mălăiești văzută de la indicatorul anterior.

Citește și  Mălăiești ca-n povești - Trasee spre și dinspre Cabana Mălăiești

Orașul Rășnov văzut de sub Vf. Omu.

Vf. Omu.

Vf. Ocolit, 2503 m.

Citește și  Vârfurile de 2500+ m ale Carpaților Românești 

Vf. Scara - Bran

Cea mai scurtă variantă de întoarcere de pe Vf. Omu la Bran este Triunghi Galben (6:30h până la Bran, respectiv 5h până la parcarea de la baza pârtiei Zănoaga).

Indicator spre Bran la vest de Vf. Scara

Valea Ciubotea este una dintre cele câteva văi din Munții Bucegi care în zona alpină păstrează profilul unei văi glaciare. Ea se află în partea de NV a masivului. Valea Ciubotea are un profil transversal larg tipic eroziunii glaciare și un profil transversal în trepte. Există trei praguri dintre care cel inferior are probabil o natură structurală. În peretele circului glaciar există câteva peșteri dezvoltate în conglomeratele cu ciment calcaros. Pe Valea Ciubotei urcă poteca marcată cu Triunghi Galben, fiind cel mai scurt traseu dintre Bran și Vf. Omu (6-7:30h). Pragurile glaciare sunt foarte abrupte, mai ușor de parcurs la urcare decât la coborâre. Pragurile glaciare superioare au fiecare câte 110 m înălțime. Pragul inferior depășește 250 m. 

Coborârea pe Culmea Scării spre Valea Ciubotea.

Turnurile Țigănești văzute de pe poteca spre Valea Ciubotea.

Căldarea Glaciară Ciubotea văzută spre aval.

Căldarea Glaciară Ciubotea văzută spre peretele glaciar.

A doua treaptă a Văii Ciubotea.

Pragul glaciar superior.

Pragul glaciar median.

Poiana Ciubotea.

Baza Salvamont Ciubotea.

Poiana Zănoaga, aproape de parcarea auto de la Pârtia Zănoaga.

Punctele de maxim interes ale acestui traseu sunt:

„Sfinxul Clincea” – un prim punct de belvedere (1795m) al acestui traseu spre zona Bran și împrejurimi.

„Sfinxul Clincea”.

Refugiul Șaua Țigănești este situat la altitudinea de 2178 m. Are 20-25 de locuri la prici. La el se poate ajunge pe marcajul Bandă Galbena de la Cabana Mălăiești (1:30 h), pe la Lacul Țigănești sau pe Bandă Roșie dinspre Bran. Șaua Țigănești este situata între Muntele Țigănești (2214 m) și Vf. Scara (2422 m). Toată Culmea Țigănești este un excelent loc de belvedere spre Culoarul Bran-Rucăr, partea de SV a Depresiunii Țara Bârsei, Piatra Craiului, Masivul Iezer-Papusa, dar și spre Vf. Omu și Vf. Bucșoiu.

Refugiul Șaua Țigănești

Turnurile Țigănești – cu relieful lor ruiniform spectaculos, cu turnuri țuguiate, piramidale sau aplatizate, desprinse parcă din cărțile de povești, cu poteca care șerpuiește printre ele, oferindu-ne unghiuri inedite și fotogenice.

Turnurile Țigănești văzute pe fundalul Masivului Piatra Craiului.

Vârful Scara (2422m) este un vârf aplatizat, ca rest al unei vechi suprafețe de eroziune (echivalentă cu Platforma Borăscu). Din marginea nordică a acestui platou coboară spre Circul Țigănești numeroase hornuri prăpăstioase. La partea superioară a unui horn străjuiește o arcadă care se poate observa atât dinspre Valea Țigănești cât și dinspre Valea Gaura. Ea este cunoscută atât ca Arcada din Valea Gaura cât și ca Arcada Țigănești. Vârful Scara est și un punct de belvedere excelent spre toate direcțiile: spre nord este complexul glaciar Mălăiești-Țigănești, masivele Postăvaru și Piatra Mare, Depresiunea Bârsei; spre est sunt: Vf. Bucșoiu, Vf. Omu, Vf. Ocolit, Vf. Găvanele, Vf. Colțul Obârșiei; spre sud putem vedea: Valea Gaura, Vf. Doamnele, Vf. Bătrâna, Vf. Colții Țapului, Masivul Leaota; spre vest putem vedea: Culoarul Bran-Rucăr cu satele sale, Masivul Iezer-Păpușa, Piatra Craiului, Munții Făgărașului.

Vârful Scara.

Vârful Omu (2505m) – este cel mai înalt vârf al Munților Bucegi și unul dintre vârfurile din lista vârfurilor de 2500+ despre care am scris în articolul Munții Noștri Vârfurile de 2500+ m ale Carpaților Românești 

Vârful Omu, la apus.

Citește și Magia unui răsărit de Soare la peste 2500 m

Sperăm că ți-a plăcut acest articol și ți-a dat inspirație pentru ture în natură, descoperind potecile din Munții Bucegi cu MN01 - Harta de drumeţie a Munţilor BUCEGI-LEAOTA

 

Redactare, format și fotografii: Daniel Morar.