Munții Apuseni, concedii și idei de drumeții - zona Mt. Băișorii - Mt. Rece

Munții Apuseni sunt o oază de relaxare departe de aglomerația urbană și un areal cu un potențial turistic deosebit. Din Valea Ierii avem acces la câteva obiective turistice frumoase din Muntele Mare: Băișoara și stațiunea Muntele Băișoara, Vf. Buscat, Vf. Pietrele Mărunte, Vf. Muntele Mare, Piatra Grăitoare, cătunul Zăpodie și rezervația Scăriţa Belioara, zona Muntele Bocului - Muntele Filii, Cetatea Liteni, Mănăstirea Muntele Rece și cătunele satului Muntele Rece, Rezervaţia naturală Cariera Corabia ș.a.

Citește și Muntele Mare – Turnul de veghe al Apusenilor

Pentru turiștii care își doresc o vacanță activă într-un cadru natural cu o mulțime de comori mai mult sau mai puțin cunoscute, mai mult sau mai puțin explorate, zona Băișoara - Muntele Rece oferă câteva obiective turistice fermecătoare.

1) Stațiunea Băișoara și Muntele Băișorii

Băișoara este situată la poalele estice ale Muntelui Mare din Munții Apuseni, pe cursul mijlociu al râului Iara, la o distanță de aprox. 40 km de Cluj-Napoca, la altitudini cuprinse între 1200-1500 m. Începuturile așezării se leagă de exploatarea minieră – auriferă, motiv pentru care se și numește Banya (mină, baie) - Kisbánya = Baia Mică. În prezent, comuna se axează pe turism, creșterea animalelor, dar și ateliere de creație meșteșugărești (țesături, costume populare și produse unicat tradiționale). Cositul și adunatul fânului fac parte din viața simplă de peste an.  

 Lângă stațiunea Băișoara - © ClujCom

Pentru pasionaţii de ciclism, zona staţiunii Baisoara este ideală pentru petrecerea timpului. Zona cuprinde mai multe drumuri forestiere şi trasee de drumeţie care se pretează la parcurgerea cu bicicleta de munte. Obiective de interes turistic: Muzeul Satului și vâltoarea din Băișoara.  Vâltoarea din Băișoara, județul Cluj, este una dintre puținele instalații tradiționale de acest gen din zonă care încă funcționează.

Vâltoarea din Băișoara - © ClujCom

Din Băișoara se desprinde un drum modernizat, care urca pe valea Ierța pâna în satul Muntele Băișorii, apoi încă 8 km pâna în stațiunea Muntele Băișorii, una dintre cele mai importante stațiuni turistice montane din ansamblul Munților Apuseni. Stațiunea s-a dezvoltat inițial aproape exclusiv pentru sporturile de iarnă, acum este căutată în orice sezon pentru concedii sau odihnă și ca punct de plecare în drumeții. 

 

Din Muntele Băișorii pornesc trasee pe sub Vârful Buscat, spre cătunul Gera, spre Pietrele Mărunte și Vf. Muntele Mare, spre rezervația naturală Scărița - Belioara sau înapoi spre Valea Ierii, peste Muntele Bocului, până în satul Moara de Pădure.

Stațiunea Muntele Băișorii – satul Muntele Băișorii, prin cătunul Gera

Pentru cei mai puțin inițiați în drumeții, există un traseu ușor printre case de vacanță, apoi prin cătunul de case rasfirate Gera, recomandat și pentru cicloturism. Pornind din Staţiunea Muntele Băișorii, din faţa Hotelului Alpin, pe șosea, coborâm printre case de vacanţă până în Șaua Curmătura. De aici, drumul asfaltat devine drum de care, care ne conduce lin pe versantul sud-estic al dealului Gera, la cătunul omonim, reprezentativ pentru satele răsfirate de munte.  Durata traseului cca. 2.5 -3 h dus - întors.

Stațiunea Muntele Băișorii – Pârtia de schi Băișoara – Vf. Buscat – Șesu Cald – Vf. Pietrele Mărunte - Vf. Muntele Mare - Piatra Cântătoare

Pornind de lângă Hotel Alpin, urcăm Pârtia de schi Băișoara și continuăm prin Șaua Șesul Plopiș spre Buscat. În șa întâlnim marcajul CG care ne urcă în culme, de unde se pot admira  în depărtare Munţii Ţibleș. Ne refacem proviziile de apă de la frumosul izvor Fântâna Găbrienii, apoi ajungem la drumul ce urcă până pe Vârful Buscat, unde recunoaștem deasupra noastră baliza topo ce marchează punctul culminant al vârfului.

 Spre Vf. Buscat - Lucian Nuta - © ClujCom

Pârtia Buscat - Lucian Nuta - © ClujCom

De pe Buscat coborâm în Șesu Cald, unde putem lua prânzul și apoi pornim pe traseul CR spre Pietrele Mărunte, unul din vârfurile cele mai înalte (1731 m) din Muntele Mare, în cca. 1 - 1,5 h. Aici te poți bucura în voie de liniștea muntelui și să te cațeri pe una din pietrele mărunte, pentru a lua o gură zdravănă de oxigen.

 Pietrele Marunte - Lucian Nuta - © ClujCom

 Pietrele Marunte - © ClujCom

Vf. Pietrele Mărunte - Vf. Muntele Mare - Piatra Cântătoare

Dacă mai ai energie și cel puțin 4 h la dispoziție pentru întoarcere, te mai așteaptă o piatră, Piatra Cântătoare, aflată în imediata apropiere a unității militare de pe Muntele Mare.

 Piatra Cântătoare- ©ClujCom

Vârful masivului Muntele Mare (1826 m), al treilea vârf ca altitudine din Munţii Apuseni după Curcubăta Mare (din Masivul Bihor, 1849 m) și Vlădeasa (din masivul cu același nume, 1836 m) este defapt un platou întins, marcat de o construcţie aparţinând armatei, unde se poate observa şi borna cu altitudinea maximă. De pe traseul CR, observăm în apropiere un grup de stânci, traversăm o zonă cu mușchi și ajungem lângă obiectivul nostru: un grup de pietre care scot sunete interesante în bătaia vântului tăios, o simfonie armonioasă a naturii. 

 Pietrele Cântătoare - © ClujCom

Stațiunea Muntele Băișorii – Șesul Craiului –  rezervația Scărița Belioara

Tot în masivul Muntele Mare, tot cu pornire din Stațiunea Muntele Băișorii, ne putem îndrepta spre rezervația Scărița-Belioara, urmând marcajele CA, pe un vechi drum de căruţe. După ce luăm provizii de apă de la Crucea Crencii, trecem printr-o zonă plată şi mlăştinoasă și ajungem la colibele La Știolne, de unde continuăm pe un drumeag înierbat până în culme. ne oprim pentru un tur de orizont frumos, pentru a admira peisajul în direcţia staţiunii M. Băișorii, cu colibele Ştiolne, Bocşeşti, Crucea Crencii şi Zăpodie (în dreapta) și în plan mai depărtat vârful Buscat, vf.Pietrele Mărunte, Muntele Mare şi Neteda. 

Dacă avem timp, putem coborî la cătunul Zăpodie, un cătun locuit în timpul verii de către oamenii din Ocoliş şi Poşaga, care urcă cu animalele pe munte. În urmă cu 60 de ani, aici se ascundeau membrii uneia dintre cele mai puternice grupări de partizani anticomunişti. Mai multe informații pe pagina de Facebook Zapodie - Tărâmul Partizanilor ,, Munții Apuseni ''

 Zăpodie - Tărâmul partizanilor - © Marius Turc

Traseul CA continuă cu o traversare peste M. Româneasa, de unde se deschide treptat un orizont panoramic și mai cuprinzător, spre Valea Arieşului, șirul de munţi din sudul Apusenilor și chiar crestele munţilor Făgăraş, Parâng şi Retezat (în zilele de iarnă).

Trecem de șaua La Răscruce și ajungem apoi pe platoul calcaros Șesul Craiului, la peste 1350 m alt, la marginea rezervației geobotanice Scăriţa Belioara. De la acest stâlp, cu o scurtă abatere, putem coborî la punctul de belvedere ce oferă un orizont panoramic deosebit spre pădurile din apropiere, satul Belioara cu valea omonimă, Valea Arieșului și peste ea, abrupturile Masivului Bedeleu.

Belvedere de pe Scarita - Belioara - © Amazing Romania

Citește și Munții Apuseni, concedii și idei de drumeții - zona Ocolișel - Belioara

 

2) Muntele Băișorii - Moara de Pădure 

Traseul care leagă Stațiunea Muntele Băișorii de Moara de Pădure este marcat cu Bandă Albastră, în aprox. 6 -7 h de drumeție, recomandat pentru cicloturism.

Din faţa Hotelului Alpin, urcâm abrupt pe potecă spre frumoasele colibele de vară din Crinţ (puțin locuite), apoi continuăm pe curbă de nivel și străbatem o succesiune de poieni şi porţiuni de pădure pitorești, trecând pe lângă Colţul cu Apă, Colţul Copiilor, Groapa Mare şi Muntele Bocanilor și ajungând în Șaua Preluca Bonduresei. Deasupra noastră se ridică Vf. Pietrele Încălecate (1492 m), iar noi continuăm spre Muntele Bocului, ajungând deasupra Văii Huzii.

 Printre cabane și gospodării permanente din Muntele Bocului  - © Banda Rosie

În satul Muntele Bocului,există câteva case locuite și câteva case de vacanţă idilice, la cca. 3 h de la Staţiunea Muntele Băișorii. 

De aici trecem pe lângă un izvor, apoi urcăm scurt până la releul de telefonie (Vf. Zgârla), apoi ajungem în cătunul Muntele Filii (cca. 1 h de la releu).

spre vârful Zgârla - © Banda Rosie

Undeva între Muntele Bocului și Muntele Filii - © Banda Rosie

În zona cătunului Muntele Filii - © Banda Rosie

În continuare traseul urmează o succesiune de poiene și păduri spre cătunul Văratec, izolat în pădure. De partea cealaltă a văii Iara se înalță Pietrele Ciobanului și cetatea de la Lita, spre care coborâm în serpentine până în comuna Valea Ierii, în satul Moara de Pădure, în locul numit La Poruţ.

Vedere spre Pietrele Ciobanului și cetatea de la Lita - © Banda Rosie

Moara de Pădure - Cetatea Liteni

Moara de Pădure e un sat atipic de munte, care se întinde de-o margine și de alta a drumului și care pare uitat de lume și de timp. Sătenii ne spun că nu-i nimic interesant de văzut, totuși în zonă se desfășoară tabere pentru copii și există 2 trasee turistice de vizitare a ruinelor Cetăţii Lita.

 Căsuță albastră în satul Moara de  Padure - © ClujCom

Urcușul direct din sat, pe un drumeag ce lasă în urmă o casă de vacanță, ne scoate pe primele stânci de unde putem admira toată Valea Ierii, cu păduri ce par (încă) infinite, ca un cuib, un refugiu al civilizației.

 Valea ierii - Lucian Nuta - © ClujCom

Cocoțate pe o stâncă, ruinele cetății Liteni / Lita sunt unele din cele mai pitorești ruine medievale din Transilvania, cu un trecut foarte zbuciumat.

 Cetatea Liteni - Lucian Nuta - © ClujCom

Merită să facem o tură în jurul cetăţii, pe o potecă firavă ce se strecoară pe sub pereții monumentul istoric șubrezit de vreme.

Cetatea Liteni - © ClujCom

3) Valea Ierii - Muntele Rece - Someșul Rece

Traseul care leagă Cetatea Liteni de localitatea Muntele Rece este marcat Cruce Roșie, pedalabil, dar cu diferențe considerabile de nivel, parcurgând culmi și șei aflate la dreapta Văii Iara, în aprox. 6 -7 h de drumeție.

Traseul trece printr-o succesiune de poieni și păduri, de unde putem admira culmea calcaroasă a Petreştilor, cu fascinantul monument al naturii Cheile Turzii, iar spre E, cumpăa de ape dintre Râșca Mică și Iara, cu vf Târtova, peste care se distinge Vf. Măgura (1345 m), cel mai înalt din bazinul Someșului Rece. 

Când ajungem la drumul din șaua Prislop, intersectăm traseul TR (Finișel - Dobrin) și urmăm drumul care ne conduce la Mănăstirea Muntele Rece. Mănăstirea cu hramul Înălțarea Domnului din satul Muntele Rece, ridicată în 1994, se află pe locul numit „La eroi”, aflat în cătunul Bordești, loc de cinstire a memoriei celor care s-au jertfit pentru eliberarea Transilvaniei în toamna anului 1944.

 Mănăstirea Muntele Rece - © Mitropolia Clujului

Din luna mai până în octombrie, o parte din locuitorii din Muntele Rece pleacă împreună cu animalele la pășunat “la Dobrin”. Cătunul Dobrin este situat la cca. 1550 m, pe un platou superb, înconjurat de brazi. 

Muntele Rece - © ClujCom

Localitatea Muntele Rece, împreună cu satele Măguri și Măguri Răcătău formează comuna Măguri Răcătău și este cea mai mică din cadrul comunei, cuprinzând şapte cătune: Mâţeşti, Păltinei, Bordeşti, Crişeni, Dodeşti, Râşca Şcoală şi Râşca Moară. Întreaga zonă este un areal autentic de munte, unde activitatea populaţiei s-a orientat aproape exclusiv spre exploatarea lemnelor și creșterea animalelor, cu aprox. 15 ateliere meșteșugărești de tâmplărie și dulgherie. Clinchetul văcuțelor și nechezatul cailor pe pășuni este la el acasă. 

Muntele Rece - © ClujCom

Muntele Rece - © ClujCom

Sat Uzina - rezervația Cariera Corabia

 

În apropiere de satul Uzina, situat la confluența Someșului Rece cu valea Bârlogu (Râșca Mică), găsim un panou informativ care ne îndrumă spre Muntele Corabia, la Rezervaţia naturală Cariera Corabia, denumită sugestiv după forma destul de bizară pe care o are, declarată monument natural. 

Cariera Corabia - © cniptcluj

Sperăm că ți-a plăcut acest articol și ți-a dat inspirație pentru un viitor concediu activ, descoperind zona Băișoara - Muntele Rece cu harta de drumeție MN 11 Munții Gilău-Muntele Mare.  

Citește și Munții Apuseni, concedii și idei de drumeții - zona V. Gălzii - Intregalde (Trascău)