Munții Rodnei - în căutarea bujorilor de munte
Prezentare generală
Bujorul de munte face parte din genul botanic Rhododendron, gen extrem de variat (peste 800 de specii), prezent în Himalaya, Caucaz, Carpați, Alpi și Pirinei. La noi în țară, smârdarul, așa cum este denumit popular, crește spontan în tufe pitice din zona alpină (Ciucaș, Rodnei, Iezer - Păpușa, Făgăraș, Retezat, Parâng, Godeanu, Cindrel, Călimani, Ceahlău etc.). Un alt nume popular este cel de "cocozar".
Bujori de munte - © Alina Cîrja - Banda Rosie
Citește și Făgăraș de primăvară - La brândușe pe Valea Sâmbetei
Rhododendronul (din grecescul: rhodos, "trandafir", și dendron, "arbore"), iubește altitudinea, așadar îl vom regăsi de la cota 1500 m spre creste. Tufele de smârdar nu depășesc 30–50 cm înălțime și apar îndeosebi pe culmile interioare (pe coaste ori pe brâne) și pe pantele nordice, cu versanții însoriți.
Pe poteci pastorale © Alina Cîrja - Banda Rosie
Zăpada din timpul iernii asigură protecția contra gerului, însă dacă iernile sunt lungi, perioada de vegetație este redusă. Așa se face că bujorii pot înflori de la mijlocul lunii mai până la mijlocul lui iulie, în funcție de an. Smârdarul este uneori însoțit de afin și merișor sau de specii din pajistile subalpine (exemplare de floare de colț, dediței și gențiane etc).
Obs: În văile umbrite, în perioada bujorilor (iunie -iulie) pot exista încă limbi de zăpadă înghețate care pot pune probleme. Recomandăm folosirea de încălțăminte de drumeție potrivite.
Citește și Cum alegem încălțămintea potrivită pentru drumeție sau trekking?
Dedideței între bujori - © Alina Cîrja - Banda Rosie
Despre conservare
Bujorul de munte este o plantă care crește în condiții climatice și de relief foarte specifice, așadar, oricât ai încerca să-l iei cu tot cu rădăcină și să-l plantezi la tine în curte, nu va prinde!
Florile smârdarului sunt de un roșu-roz aprins, plăcut mirositoare, motiv pentru care planta a fost culeasă abuziv, florile fiind căutate pentru ceaiuri și dulceață, ori siropuri medicale.
În prezent bujorul de munte este una din plantele aflate pe cale de dispariție și este protejat de lege.
Culegerea, ruperea sau deteriorarea tufelor se pedepsește cu amendă!
Planta este puțin pretențioasă, astfel că o întâlnim pe soluri sărace, acide, dar gingașă la temperaturile aspre și geruri. Odată ramurile deteriorate de cele mai multe ori mor sau se regenerează foarte greu. Iată de ce bujorul de munte se întinde numai pe locurile care sînt acoperite de zăpadă în timpul iernii, evitînd crestele bătute de vânt, dezgolite. (sursa)
Bujori sub creasta Pietrosului - © Robert Dogaru
Smârdarul a fost clasificat pentru prima oară de botanistul austriac Theodor Kotschy (1813-1866), fapt pentru care a preluat numele acestuia (Rhododendron kotschyi).
Bujorii de munte din Munții Rodnei
În acest articol ne-am propus să vorbim despre câteva din zonele cele mai reprezentative cu bujori din Munții Rodnei.
Munții Rodnei constituie al doilea parc național ca mărime din țară și totodată unul dintre cele mai bine conservate peisaje glaciare din România. Culmea principală are o lungime de peste 50 km și o lățime de 30-40 km, orientată est-vest, cu multe picioare sudice lungi și pante nordice abrupte, care favorizează prezența bujorilor de munte și le ocrotesc.
Dintre acestea, mai accesibile sunt căldările Lacurilor Lala, Tăul Știol, ori Iezerul Pietrosului și Tăurile Buhăescului.
Bujori in apropiere de Tăurile Buhăescu - © Robert Dogaru
Citește și Lacurile Lala Mare și Lala Mică - în drumul spre Ineu
Cei cu experiență, pregătire și condiție fizică bună pot încerca traseul crestei principale Bandă Roșie, cu pornire din Pasul Rotunda și Lacurile Lala, ori din Pasul Prislop - spre Gârgălău, Vf. Laptelui și Tarnița la Cruce, cu posibilitate de a continua peste Pietrosul - Culmea Hotarului - Borșa; (traseul de 2-3 zile)
O drumeție care oferă o imagine de ansamblu mai cuprinzătoare asupra prezenței bujorilor.
Bujori in zona Lacurilor Lala - © Lucian Hudin - CAR Cluj
Traseul de creasta, pantele nordice - © Lucian Hudin - CAR Cluj Pante cu bujori sub creasta - © Lucian Hudin - CAR Cluj Traseul de creasta - © Lucian Hudin - CAR Cluj Bujori intre lapiezuri - © Lucian Hudin - CAR Cluj Bujori in şaua Laptelui - © Alina Cîrja - Banda Rosie Bujori in şaua Obârşia- Rebrii - © Alina Cîrja - Banda Rosie Tăul Rebra, sub Tarnița la Cruce - © Alina Cîrja - Banda Rosie sub vf. Repede - © Alina Cîrja - Banda Rosie Curgere roz de pe vf. Cormaia - © Alina Cîrja - Banda Rosie Un munte de bujori - © Lucian Hudin - CAR Cluj Din Curmătura Pietrosului spre Pietrosu - © Alina Cîrja - Banda Rosie Pe Culmea Hotarului, spre Borșa - © Marian PoarăCitește și Munții Rodnei - propuneri de trasee pentru schi de tură
Zone cu bujori în Munții Rodnei
Bujorii din zona Lacului Iezer, de sub Pietrosul Rodnei
Traseul de urmat: Bandă Albastră (4 -4.5 h). BA porneşte din centrul oraşului Borşa, pe valea Pietroasa, apoi pe Piciorul Moșului, până în căldarea Iezerului, unde se află clădirile ce aparțin de stația meteo.
Statța meteo Iezer - © Mircea V Grama
Căldarea Lacului Iezer - © Robert Dogaru În apropiere de Lacul Iezer - © Robert Dogaru Covorul de bujori de sub Pietrosul Rodnei - © Robert DogaruLacul Iezer este cunoscut pentru forma lui care se aseamănă foarte bine cu cea a României.
Caldarea Pietrosului si Lacul Iezer - © Robert Dogaru
Cei antrenați, pot continua urcarea spre Pietrosul Rodnei și Buhăiescu.
Spre Pietrosul Rodnei - © Robert Dogaru
Buhăescu Mare si o limbă de zăpadă - © Robert Dogaru Bujori in apropiere de Tăurile Buhăescu - © Robert DogaruBujorii din zona Vf. Feții - Vf Puzdrele (nemarcat) (4-5 h)
Traseu de urmat, Borșa - P. Repede - spre fosta cabană Puzdrele, apoi poteci pastorale.
Vf. Feţii acoperit de jnepeni - © Alina Cîrja - Banda Rosie
sub vf. Puzdrele, vedere spre vf. Rebra, Buhăescu şi Pietrosu - © Alina Cîrja - Banda Rosie sub vf. Puzdrele - © Alina Cîrja - Banda Rosie Puzdrele si Vf. Laptelui Mare - © Alina Cîrja - Banda RosieBujorii din zona Lacului Știol, de sub Vf. Gărgălău
Traseul de urmat: Bandă Albastră sau Triunghi Roșu, dinspre Complex Borșa (3-4 h)
Bujori aproape de Poiana Știol - © Mircea V. Grama
Bujori sub Gărgălău - © Mircea V. Grama Bujori pe marginea Tăului Știol - © Mircea V. GramaCei antrenați, pot continua urcarea spre Șaua Gărgălău și creasta principală.
Dincolo de Gărgălău - © Alina Cîrja - Banda Rosie
Bujorii din zona Vf. Curățel - Ineu (3.5 -4 h)
Traseul de urmat: Triunghi Roșu Valea Vinului - M. Curățel - Șaua cu Lac
Din Curățel spre creasta principală - © Alina Cîrja - Banda Rosie
Citește și Masivul Saca - paradisul narciselor din Munții Rodnei
Bujorii din zona Vf. Cobășel - Roșu (3.5 -4 h)
Traseul de urmat: Cruce Albastră Alpina Blazna - Vf. Cobăşel - Vf. Roşu - Vf. Ineuţ
Urcare pe Vf. Cobasel - © Manu Muntomanu
Vf. Cobășel - © Daniel Morar Urcarea spre Ineu - © Manu MuntomanuSperăm că ți-a plăcut acest articol și ți-a dat inspirație pentru ture cu dor de ducă, descoperind narcisele de pe Masivul saca cu harta de drumeție a Munţilor Rodnei ediţia a 3-a
Redactare și format: Manu Muntomanu
Photo credit: Robert Dogaru, Alina Cîrja & more
Nu uita. Muntele îţi arată doar ce vrea el şi când vrea el. De aceea, cheia e să perseverezi.
Covor de bujori de munte - © Alina Cîrja - Banda Rosie