Spre Vârful Negoiu prin Custura Sărății

Vârful Negoiu

Vârful Negoiu este al doilea vârf în ordinea altitudinii din Munții Făgărașului și din România. Așa cum povesteam într-un articol recent, până în perioada interbelică se considera că Vârful Negoiu este cel mai înalt vârf de pe teritoriul Transilvaniei, apoi al României, iar denumirea lui era Piatra lui Tunsu sau Piatra Tunsului.

Denumirea actuală se pare că a fost folosită începând cu anul 1842.

Citește și Munții Făgăraș - Din Valea Sâmbetei pe Dara și Hârtopul Darei

În prezent se folosește denumirea de Muchia Tunsului pentru culmea nordică care se desprinde din Vf. Negoiu Mic (2485 m). Aceasta este cea mai masivă culme nordică a Munților Făgărașului și prima de interes dinspre vest pentru parcurgere alpină.  Dacă în prezent se știe clar că, altitudinal, el este al doilea vârf din Carpații Românești, există numeroase argumente pentru a fi pus în topul spectaculozității. Desigur, poate fi o opțiune subiectivă dar, sprijinită de argumente, ea poate fi luată în seamă. Argumentele ar fi legate mai degrabă de proximitățile acestui vârf, nu de vârf în sine. Dar să detaliem.

Din orice direcție l-ai aborda, și aici luăm în considerare în special cele două direcții principale de acces pe vârf, străbați niște sectoare legendare ale Făgărașilor:

Vârful Negoiu este polul instabilității atmosferice din Munții Făgărașului.

Făgărașii Vestici, cu vârfurile Negoiu, Lespezi și Cornu Călțunului la un apus de toamnă.

Citește și Spre Vârful Ciortea - reduta Făgărașilor vestici

Vf. Negoiu într-o zi însorită de toamnă

Ruta estică - dinspre Lacul Călțun

Venind dinspre est, pe ruta de creastă cel mai des bătută de pașii turiștilor, înainte de Vf. Negoiu treci musai pe la spectaculosul Lac Călțun, magistral așezat la baza celui mai înalt perete din Munții Făgărașului, cel de sub vârfurile Lespezi-Cornu Călțunului. Lângă lac se află Refugiul Călțun (cel vechi era numit și Refugiul Toma Boerescu, după numele unui vrednic promotor al salvamontismului sibian), probabil cel mai interesant refugiu, ca desing, din Munții Făgărașului.

După ce ajungi în Portița Călțunului, privind înapoi spre lac, ai parte de un alt spectacol. Țancurile Lăița de la nord și Peretele Lespezi spre sud, creează cadrul perfect pentru a pune în valoare nestemata albastră a Făgărașilor, la fel ca un diamant pe o diademă. La vest de Portița Călțunului decorul se schimbă. Peisajul devine mai auster, mai sălbatic. 

În drumul spre vârf, în trecut, existau două opțiuni care din motive de siguranță au fost reduse la una singură. Cele două opțiuni erau: Strunga Dracului sau Strunga Doamnei.

Lacul Călțun

Lacul Călțun văzut dinspre Portița Călțunului

Lacul Călțun văzut de pe Vf. Negoiu

Strunga Dracului Așa cum îi spune și numele este o strungă a Dracului de fioroasă și imprevizibilă.

Datorită căderilor de pietre din anul 2011, care au dus la smulgerea unor porțiuni din lanțurile de asigurare, a fost închisă de salvamontiști în 2012. A existat intenția  salvamontiștilor de a o redeschide în anul 2016, la cererea turiștilor. În urma unui studiu geotehnic din 2017 și a concluziilor acestuia, s-a decis închiderea definitivă a acestui traseu începând cu anul 2018.

Strunga Dracului este un horn cu o lungime aproximativă de 180 m și o înclinație de 70-80 de grade, care face legătura între Lacul Călțun și Vârful Negoiu. Făcea parte până la închidere din traseul principal de creastă, marcat cu Bandă Roșie. După închiderea sa accesul spre vârful Negoiu se face prin mai blânda Strungă a Doamnei.

Strunga Dracului este un traseu închis

 

Aspect din Strunga Dracului

• Strunga Doamnei – era cea de a doua opțiune în trecut și singura din prezent. O opțiune mai blândă decât oferea Strunga Dracului, dar destul de abruptă și ea, marcată cu bandă galbenă și puțin mai lungă, având în vedere că ocolește Vârful dintre Strungi. Întoarcerea prin ea ne arată unghiuri mai inedite ale Vârfului Cornu Călțunului.

Strunga Doamnei

Aglomerație în Strunga Doamnei

Trasee dinspre est:

• Bandă Albastră / Bandă Roșie / : Bâlea – Vf. Lăițel – Lacul Călțun – Strunga Doamnei – Negoiu;
• Cruce Albastră: Lacul Capra Refugiul Bâlea - Tunel - Refugiul Călţun - (Bandă Roșie) Vf. Negoiu.

Turnul Paltinului văzut de pe marcajul Cruce Albastră

 

Turnul Paltinului văzut de pe traseul de creastă

 

Ruta vestică:

 

• Custura Sărății – este cea mai lungă porțiune puternic accidentată, marcată turistic, a crestei principale a Făgărașului. Este cuprinsă între vârful Șerbota la vest și vârful Sărății la est. Are numeroase porțiuni amenajate cu lanțuri. Este accesibilă dinspre vârful Șerbota  (la vest), Șaua Cleopatrei sau vârful Negoiu (la est). În zona dintre Vârful Șerbota și Șaua Cleopatrei poate fi ocolită prin Căldarea Pietroasă și Căldarea Mieilor, pe marcajul Bandă Galbenă.

Custura Sărății văzută de pe Muchia Șerbotei.

 

Aspect din Custura Sărății

Trasee dinspre vest:

• Bandă Roșie – Vf. Șerbota – Șaua Cleopatrei – Vf. Negoiu.
• Bandă Galbenă Vf. Şerbota - Căldarea Pietroasă - Şaua Cleopatra - (Bandă Roșie) Vf. Negoiu.

Vf. Șerbota și mai departe spre Ciortea, de pe Vf. Negoiu

Ruta nordică:

Este  o ruta care unește în mod direct  primele două rute, pe sub peretele nordic al Negoiului, punând în valoare alte locuri spectaculoase din proximitatea acestui vârf:

Strunga Ciobanului – este una dintre cele mai spectaculoase strungi din Carpați. Ea este o  inflexiune a crestei (Custura Ciobanului) care se desprinde spre nord din Vf. Negoiu Mic. Este situată pe traseul marcat cu Cruce Roșie. Acesta face legătura între poteca marcata cu Triunghi Albastru, Cabana Negoiu (1546 m) - Șaua Cleopatrei (2355 m) , din care se desprinde în punctul numit Piatra Prânzului (2050 m), și traseul crestei principale (marcat cu Bandă Roșie. De la Piatra Prânzului poteca urcă abrupt, străbate un horn și ajunge în strungă, la 2308 m. Coboară apoi și ocolește Creasta Fierăstrău, făcând joncțiunea cu traseul de creasta (Banda Rosie), la jumătatea distantei dintre Strunga Doamnei și Portița Călțunului. Această strungă a mai fost denumită în trecut Strunga Berger și, alături de vecina sa de la nord, Strunga Spiess, formează două inflexiuni adânci între Muchia Tunsului și Custura Ciobanului.

Strunga Ciobanului văzută de pe Muchia Șerbotei

Custura Ciobanului – este o muchie nordică care se desprinde din creasta principală în zona vârfului Negoiul Mic (2485 m) și coboară abrupt sub forma unei succesiuni de turnuri și strungi până în Strunga Ciobanului. În continuare, spre nord de această strungă continuă Muchia Tunsului (Sărății), considerată a fi cea mai masivă culme nordică făgărășană.

Vf. Negoiu Mic și Custura Ciobanului.

Creasta Fierăstrău (Ferăstrău) - sau ”Scara Negoiului”, cum o numește pasionatul montaniard dl. Dinu Mititeanu într-o descriere, este o muchie nordică, scurtă şi zimţată, care se desprinde din creasta principală a munţilor Făgăraşului aproximativ pe la la jumătatea distanţei dintre Vf. Negoiu şi intrarea în Strunga Dracului. Partea finală nordică, este situată în apropierea traseului turistic care face legătura dintre Portiţa Călţunului și Piatra Prânzului, prin Strunga Ciobanului (Cruce Roșie). Creasta se prezintă ca o înşiruire de ţancuri ascuţite separate de strungi înguste, cu aspectul unor dinţi de fierăstrău, de unde provine şi denumirea sa.

Creasta Fierăstrău văzută de pe Vf. Negoiu

Creasta Fierăstrău văzută de pe Vf. Negoiu

Trasee pe ruta nordică:

• Cruce Roșie Piatra Prânzului - Strunga Ciobanului - Creasta principală ( Bandă Roșie).

Panoul informativ de la Piatra Prânzului

Ruta sudică:

Triunghi Albastru - Complexul Turistic Piscul Negru - Lacul Călţun (mai departe pe pe traseul de creastă principală Bandă Roșie).

Punct Roșu - Complexul Turistic Piscul Negru - Vf. Lespezi - Complexul Turistic Piscul Negru.

Cruce Roșie - Complexul Turistic Piscul Negru - Stâna Lespezi - Şaua Podeanu (mai departe pe Bandă Albastră spre traseul de creastă cu Bandă Roșie care vine prin Strunga Doamnei).

Punct Albastru - Complexul Turistic Piscul Negru - Valea Călţun - creasta principală (mai departe pe pe traseul de creastă principală Bandă Roșie).

Triunghi Roșu - confluenţa Pârâului Izvorul Scării cu Pârâul Izvorul Negoiului - Izvorul Negoiului - Şaua Cleopatrei –  ( Bandă Roșie) Vf. Negoiu.

Vf. Lespezi

Citește și Cetatea de Lespezi și Vf. Cornul Călțunului - Făgăraș

Vf. Cornul Călțunului

Circuit V. Porumbacu - Cabana Negoiu - Muchia Şerbota - Vf. Şerbota – Custura Sărății – Șaua Cleopatrei - Vf. Negoiu +

Vf. Negoiu - Șaua Cleopatrei – Piatra Prânzului - Piatra Caprei - Cărarea Zmeilor - Cabana Negoiu

Acest traseu se suprapune peste marcajele diferite ale mai multor trasee turistice, după cum urmează:

-Triunghi Albastru - Porumbacu de Jos - Cabana Negoiu - Şaua Cleopatrei – Vf. Negoiu; 

-Banda Albastră - Cabana Negoiu - Muchia Şerbota - Vf. Şerbota;

-Bandă Roșie – creasta principală a Munților Făgărașului, sectorul dintre Vf. Șerbota – Vf. Negoiu.

Poiana de la Confluența văilor Sărata și Șerbota

Ultima poiană de acces auto spre Cabana Negoiu

Indicator de traseu

Urcarea abruptă în serpentine spre Cabana Negoiu

Indicator spre Cascada Șerbota

Cabana Negoiu

 

Am ales să urcăm cu mașina prin localitatea Porumbacu de Sus, pe drumul forestier, până la Confluența Pârâului Sărății cu Pârâul Șerbota, acolo de unde se formează Râul Mare al Porumbacului. Se mai poate înainta cu mașina încă aproximativ 1 km, până la parcarea finală, înainte ca poteca să înceapă să urce abrupt în serpentine prin pădure.

 

Datele tehnice

Confluența Pârâului Sărății cu Pârâul Șerbota – Cabana Negoiu - Muchia Șerbota  - Vf. Șerbota - Custura Sărății – Vf. Negoiu : distanța 20 km; diferența pozitivă de altitudine: 1724 m; timpul total: 11 ore.

 

Vedere de la Cabana Negoiu spre Vf. Negoiu Mic și Șaua Cleopatrei

Vedere spre Căldarea Șerbotei

Cabana Salvamont Negoiu

Vedere de pe promontoriul dintre Cabana Negoiu și Cabana Salvamont Negoiu

Cabana Negoiu văzută de pe promontoriul dintre cele două cabane

 

Descrierea traseului:

De la capătul drumului forestier intrăm pe poteca marcată cu Triunghi Albastru, care urcă spre stânga în serpentine, îndepărtându-se destul de repede de firul apei. Mai sus poteca ia direcţia sud şi urmează versantul vestic al Piscului Şerbotei până întâlneşte într-un cot de serpentină vechea potecă de la glăjărie, ce urcă pe sub cascada Şerbota. De aici urmăm poteca din stânga, în urcuş lin, şi după cinci cotituri ajungem la Cabana Negoiu (1546 m). De la clădirea principală a cabanei Negoiu (1546 m) pornim spre sud pe poteca ce ocoleşte dâmbul din faţa cabanei prin est şi, după cca 100 m, ajungem în faţa cabanei vechi, la bifurcaţia de poteci. De aici lăsăm spre stânga Triunghi Albastru, care urmează ”Drumul Zmeilor” spre bifurcația de la Piatra Prânzului, și continuam încă cca 400 m pe versantul vestic al Muchiei Șerbotei. Poteca urmează un traseu comun cu cel al marcajelor Triunghi Albastru (Cabana Negoiu - Şaua Puha - Şaua Scării) și Punct Roșu (Cabana Negoiu - Valea Şerbota - Cabana Bârcaciu). Ajungem la o nouă bifurcație. Aici un indicator ne arată că traseul nostru, Banda Albastră, se separă de cele două menționate. Depășim pe poteca în serpentine ultimii molizi și ieșim în zona subalpină, cu jneapăn, ienupăr, zmeur, afin și merișor, din care gustăm mereu. Urcăm abrupt spre Muchia Șerbotei. De aici începem să vedem pe dreapta Căldarea Șerbotei, iar spre nord Cabana Negoiu și Cariera de dolomită de la Porumbacu. Mai departe admirăm cețurile de pe Oltul care străbate Țara Făgărașului, localitățile acestei depresiuni submontane, iar mai departe, spre NV,  Sibiul. Pe măsură ce urcăm spre Muchia Șerbotei, încep sa apară înspre SV, Vf. Mâzgavu și Vf. Scara.

În general poteca merge pe versantul vestic al Muchiei Șerbota, atingând în câteva înșeuări muchia matematică. Acestea sunt puncte de observare a Căldării Sărății, a Strungii Ciobanului și chiar a Custurii Sărății. Doar în partea finală de sub Vf. Șerbota poteca trece pe versantul estic al Muchiei Șerbotei. Cu puțin efort se poate urma Muchia Șerbotei matematic, având tot timpul vedere atât spre vest cât și spre est, spre Căldarea Sărății. Spre aceasta, coboară dinspre muchie vâlcele abrupte, posibile variante extreme de retragere din muchie. Ajunși pe Vf. Șerbota, intrăm pe banda roșie începând coborârea matematic pe Custura Sărății. De pe Vf. Șerbota există și o variantă de ocolire pe la sud a Custurii Șărății, această variantă este marcată cu Bandă Galbenă: Vf. Șerbota - Căldarea Pietroasă - Căldarea Mioarelor –Șaua Cleopatrei. De pe Vf. Șerbota (2331 m), urmând banda roșie, urmează o coborâre accentuată, la început pe fața nordică a Custurii Sărății, alternând cu două treceri pe fața ei sudică. Vom coborî în total aproximativ 180 m de pe Vf. Șerbota până în punctul cel mai jos al Custurii (sub 2150 m). Urmează urcarea spre Vf. Sărății (2384 m), unde aspectul tehnic al traseului încetează. Cele mai expuse și mai tehnice porțiuni ale Custurii Sărății sunt amenajate cu cabluri sau lanțuri. Între Vf. Sărății și Șaua Cleopatrei mai sunt aproximativ 400 m. Aici urcă dinspre sud Banda Galbenă dinspre Căldarea Mioarelor și triunghiul galben dinspre Cabana Negoiu. Rămân de urcat încă 100 m până pe Vf. Negoiu. Întoarcerea o facem prin Șaua Cleopatrei – Acul Cleopatrei – Piatra Prânzului – Cărarea Zmeilor - Cabana Negoiu.

Punct de bifurcație din Poiana Cabanei Negoiu

Panou informativ

Al doilea punct de bifurcație din apropierea Poienii Cabanei Negoiu.

Marcajul pe Muchia Șerbotei

Urcușul final prin zona forestieră

Punct de observație spre Strunga Ciobanului

Privind spre nord, spre Depresiunea Făgărașului

Cabana Negoiu văzută de pe Muchia Șerbotei

Căldarea Șerbotei

Delicii de la munte

Sibiul văzut de pe Muchia Șerbotei

Urucșul prin zona subalpină cu jneapăn

Alte delicii

Strunga Ciobanului văzut dintr-un punct de belvedere al Muchia Șerbotei

Cabana Negoiu și vechea carieră de dolomită văzute din același loc

Spre vest se poate vedea Vf. Scara

Citește și Spre Vârful Suru – drumeț prin Făgărașii vestici

Vf. Șerbota văzut de pe Muchia Șerbotei

De la stânga: Vf. Podeiu, Strunga Ciobanului, Vf. Negoiu Mic, Vf. Sărății, Custura Sărății

Muchia Tunsului

Morene glacio-nivale din Căldarea Șerbota

Custura Sărății

Vâlcele abrupte spre Căldarea Sărății

Urcușul final spre Vf. Șerbota

Vf. Șerbota

Pasaj cu lanț din Custura Sărății

Pasaj cu lanț din Custura Sărății

Pasaj cu lanț din Custura Sărății

Vedere spre Căldarea Sărății

Cabana Negoiu văzută de pe Custura Sărății

Pasaj cu lanț din Custura Sărății

Partea ascendentă a Custurii

Șaua Cleopatrei

Vf. Negoiu fără turiști. Un moment rar întâlnit

Panou informativ pe Vf. Negoiu

Punctele de interes dintre Șaua Cleopatrei și Cabana Negoiu sunt:

• Acul Cleopatrei o lespede ascuțită de șist dispusă vertical într-o zonă cu blocuri uriașe rezultate prin dezagregare, dispuse haotic. Are o înălțime de peste 10 m și se află la cca 100 m spre nord de Șaua Cleopatrei.
• Piatra Prânzului – este locul situat la aproximativ 2100 m, din ”căușul” estic al Căldării Sărății, acolo unde se despart traseele marcate cu Triunghi Albastru (Cabana Negoiu – Șaua Cleopatrei) de cruce roșie (Piatra Prânzului – Strunga Ciobanului – la vest de Portița Călțunului).
• Cărarea Zmeilor este denumirea sub care s-a consacrat porțiunea de traseu dintre Cabana Negoiu și Valea Sărății (Triunghi Albastru), care merge pe versantul estic al Muchiei Șerbota. Imediat după poiana Cabanei Negoiu, traseul parcurge un număr de peste 14 podețe metalice sau din lemn. Acestea au fost montate peste vâlcelele abrupte ce brăzdează versantul estic al Muchiei Șerbota și coboară abrupt spre Valea Sărății.
• Cascada Șerbota – este o cascadă de aproximativ 20 m, care după multe păreri are cea mai frumoasă cădere de apă din Făgăraș. Ea se află se află la cca 1410 m în apropierea cabanei Negoiu.

Citește și Clasic de Făgăraș - Vârful Moldoveanu prin Valea Rea

Acul Cleopatrei

Piatra Prânzului

Coborârea spre o treaptă intermediară a Văii Sărății

Momâie pe Valea Sărății

Zona de sub Cascada din Valea Sărății

Cascada din Valea Sărății

Cascada din Valea Sărății

Stâlp indicator din Valea Sărății

Turnuri și vâlcele pe versantul estic al Muchiei Șerbota

Poteca urmând o curbă de nivel spre Drumul Zmeilor

Începutul zonei forestiere al Văii Sărății

Cărarea Zmeilor

Cărarea Zmeilor

Vedere spre Muchia Tunsului dinspre Cărarea Zmeilor

Cabana Salvamont Negoiu

Măgăruși

Intrăm din nou într-o zonă cu ceață

Coborârea spre drumul forestier

Coborârea spre drumul forestier

Parcarea de la partea finală a drumului forestier

Poiana de la confluența văilor Sărații și Șerbota

Un copac jumătate vară jumătate toamnă

 

Sperând că ți-a plăcut acest articol și ți-a dat inspirație pentru ture în natură, te îndemnăm să descoperi singur zona Cabana Negoiu – Custura Sărății – Vârful Negoiu, cu  MN07 - Harta de drumeţie a Munţilor FĂGĂRAŞ ediţia a 3-a

Redactare, format și fotografii: Daniel Morar.